Reacția BNM în legătură cu „legea lustrației” propusă de socialiști: Distrage atenția de la problemele reale

02 Mart. 2021, 19:24
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 19:24 // Oameni şi Idei //  Realitatea.md

„Banca Națională a Moldovei (BNM) este o instituție independentă care acționează în interesul public și, prin urmare, se detașează de declarațiile politice”, care „induc riscul de a manipula și a distrage atenția opiniei publice de la problemele reale ale societății”. Aceasta este reacția BNM cu privire la declarațiile de astăzi a reprezentanților Partidului Socialiștilor care au readus Legea Lustrației pe masa deputaților.

În context, Banca Națională precizează că își desfășoară activitatea în strictă conformitate cu legea și urmărește cu fermitate realizarea obiectivelor băncii centrale orientate spre „crearea unui mediu macroeconomic prielnic pentru dezvoltarea țării noastre”.

Amintim că azi, în cadrul unei conferințe de presă, deputații PSRM Vasile Bolea și Vlad Batrîncea au declarat că documentul care prevede demiterea mai multor directori, președinți, vicedirectori și vicepreședinți ai instituțiilor de stat, care au fost numiți în funcție în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc, va fi analizat deja, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități. Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 7 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Socialiștii au invitat și deputații altor fracțiuni parlamentare să vină cu propuneri la acest proiect de lege.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Ian. 2026, 10:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!