Reacția giganților bancari austrieci din România la votul Vienei care ține România departe de Schengen

Eurodeputatul liberal Rareș Bogdan le-a lansat un apel autorităților și românilor să boicoteze Austria prin intermediul băncilor austriece din România. „Companiile de stat să închidă conturile bancare la băncile austriece, românii să nu mai ruleze bani prin bănci austriece, să-i mute în bănci românești, franceze și germane”, a spus Rareș Bogdan într-o intervenție la Antena 3. El a indicat că spre deosebire de Austria, celelalte două țări europene, Franța și Germania au militat ca România să fie acceptată în spațiul Schengen.

Printre cele mai puternice bănci la noi în țară, Raiffeisen Bank a transmis că regretă decizia guvernanților Austriei, dar că nu poate comenta o decizie politică.

„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a băncii, ciatat de G4media.ro.

Reprezentanţii băncii austriece au menţionat că Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă.

BCR, altă bancă deţinută de austriecii de la Ersre, a fost pentru mulţi ani cea mai mare bancă din sistemul bancar românesc, după active – azi fiind pe locul al doilea, după Banca Transilvania, a comentat de asemenea decizia Austriei de a respinge accederea României în spațiul Schengen.

„Regretăm rezultatul votului de astăzi din Consiliul JAI. Obiectivul nostru comun trebuie să fie acela de a găsi rapid o soluție viabilă”, a transmis șeful Erste Group.

Un alt operator economic major în România, controlat de austrieci, este OMV Petrom, care până în acest moment nu a emis o poziție cu privire la atitudinea liderilor Austriei de a bloca accesul României în spațiul Schengen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #bănci #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.