Reacția giganților bancari austrieci din România la votul Vienei care ține România departe de Schengen

Eurodeputatul liberal Rareș Bogdan le-a lansat un apel autorităților și românilor să boicoteze Austria prin intermediul băncilor austriece din România. „Companiile de stat să închidă conturile bancare la băncile austriece, românii să nu mai ruleze bani prin bănci austriece, să-i mute în bănci românești, franceze și germane”, a spus Rareș Bogdan într-o intervenție la Antena 3. El a indicat că spre deosebire de Austria, celelalte două țări europene, Franța și Germania au militat ca România să fie acceptată în spațiul Schengen.

Printre cele mai puternice bănci la noi în țară, Raiffeisen Bank a transmis că regretă decizia guvernanților Austriei, dar că nu poate comenta o decizie politică.

„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a băncii, ciatat de G4media.ro.

Reprezentanţii băncii austriece au menţionat că Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă.

BCR, altă bancă deţinută de austriecii de la Ersre, a fost pentru mulţi ani cea mai mare bancă din sistemul bancar românesc, după active – azi fiind pe locul al doilea, după Banca Transilvania, a comentat de asemenea decizia Austriei de a respinge accederea României în spațiul Schengen.

„Regretăm rezultatul votului de astăzi din Consiliul JAI. Obiectivul nostru comun trebuie să fie acela de a găsi rapid o soluție viabilă”, a transmis șeful Erste Group.

Un alt operator economic major în România, controlat de austrieci, este OMV Petrom, care până în acest moment nu a emis o poziție cu privire la atitudinea liderilor Austriei de a bloca accesul României în spațiul Schengen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #bănci #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.