Reacția giganților bancari austrieci din România la votul Vienei care ține România departe de Schengen

Eurodeputatul liberal Rareș Bogdan le-a lansat un apel autorităților și românilor să boicoteze Austria prin intermediul băncilor austriece din România. „Companiile de stat să închidă conturile bancare la băncile austriece, românii să nu mai ruleze bani prin bănci austriece, să-i mute în bănci românești, franceze și germane”, a spus Rareș Bogdan într-o intervenție la Antena 3. El a indicat că spre deosebire de Austria, celelalte două țări europene, Franța și Germania au militat ca România să fie acceptată în spațiul Schengen.

Printre cele mai puternice bănci la noi în țară, Raiffeisen Bank a transmis că regretă decizia guvernanților Austriei, dar că nu poate comenta o decizie politică.

„În contextul votului negativ pentru aderarea României la spaţiul Schengen, nu suntem în măsură să comentăm asupra deciziilor cu caracter politic, mai mult decât că ne arătăm surprinşi de această decizie. Grupul Raiffeisen Bank International, alături de Raiffeisen Bank România, ca una din cele mai importante pieţe din Europa Centrală şi de Est, este un promotor al valorilor democratice ce unesc comunitatea europeană şi susţine creşterea economică sustenabilă prin intermediul unei pieţe comune bazată pe liberă circulaţie a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a băncii, ciatat de G4media.ro.

Reprezentanţii băncii austriece au menţionat că Raiffeisen Bank este o bancă locală, care finanţează şi susţine economia românească de 25 de ani, fiind a treia bancă din punct de vedere al creditării în piaţă.

BCR, altă bancă deţinută de austriecii de la Ersre, a fost pentru mulţi ani cea mai mare bancă din sistemul bancar românesc, după active – azi fiind pe locul al doilea, după Banca Transilvania, a comentat de asemenea decizia Austriei de a respinge accederea României în spațiul Schengen.

„Regretăm rezultatul votului de astăzi din Consiliul JAI. Obiectivul nostru comun trebuie să fie acela de a găsi rapid o soluție viabilă”, a transmis șeful Erste Group.

Un alt operator economic major în România, controlat de austrieci, este OMV Petrom, care până în acest moment nu a emis o poziție cu privire la atitudinea liderilor Austriei de a bloca accesul României în spațiul Schengen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#austria #bănci #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.