Recean a promis, Junghietu amână din nou! Linia Vulcănești

Darea în exploatare a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău continuă să fie tergiversată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În toiul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, ex-premierul Dorin Recean promitea că linia va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Acest termen nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu anunța că finalizarea este planificată pentru luna februarie, iar acum termenul a fost din nou amânat, până la sfârșitul lunii martie.

Invitat în emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale s-au bazat pe presupuneri tehnice care nu au ținut cont de dificultățile apărute ulterior. Potrivit acestuia, în lunile octombrie și noiembrie au fost înregistrate condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat lucrările, în special în stațiile electrice.

Ministrul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în luna ianuarie au avut loc ajustările și testările tehnice. Totuși, proiectul nu se rezumă doar la linia propriu-zisă, ci include și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde au apărut întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Junghietu, menționând că, în pofida vremii nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.
Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și ca „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind considerată una dintre cele mai importante infrastructuri energetice menite să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.

#junghitu #linie #Recean

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza energetică globală provocată de conflictul dintre SUA și Iran riscă să se agraveze semnificativ în luna aprilie, avertizează directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol. Potrivit acestuia, pierderile de petrol și gaze vor fi mult mai mari decât în martie și ar putea avea efecte serioase asupra economiei mondiale.

Birol a declarat, într-un podcast, că situația actuală reprezintă cea mai gravă criză energetică din istorie. Dacă în martie au mai ajuns la destinație unele transporturi contractate înainte de izbucnirea războiului, în aprilie livrările vor scădea drastic. „Pierderile de petrol din aprilie vor fi de două ori mai mari decât în martie”, a spus el, adăugând că lipsa gazelor naturale lichefiate va accentua și mai mult deficitul.

Potrivit șefului IEA, aproximativ 12 milioane de barili de petrol pe zi au dispărut deja de pe piață, un nivel care depășește cumulat crizele petroliere din anii 1973 și 1979, când pierderile erau de circa 5 milioane de barili pe zi fiecare. În plus, blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută esențială pentru transportul energetic, și atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat inclusiv livrările de gaze, produse petrochimice și îngrășăminte.

Efectele economice sunt deja vizibile și ar putea deveni mai severe în perioada următoare. Birol avertizează că scumpirile la energie vor alimenta inflația și vor încetini creșterea economică, în special în economiile emergente. În unele țări ar putea apărea chiar raționalizarea consumului de energie. Cele mai afectate sunt, deocamdată, statele din Asia, însă criza ar urma să ajungă în Europa în aprilie sau începutul lunii mai, în special din cauza deficitului de motorină și combustibil pentru aviație.

În acest context, IEA analizează posibilitatea eliberării unor noi cantități din rezervele strategice de petrol, după ce statele membre au decis deja scoaterea pe piață a unui volum record de 400 de milioane de barili. Totuși, Birol subliniază că această măsură poate doar să atenueze impactul, nu să rezolve problema.

„Soluția reală este redeschiderea Strâmtorii Hormuz”, a punctat el.

Între timp, prețurile petrolului au crescut puternic după declanșarea conflictului, înregistrând în martie cea mai mare creștere lunară din ultimele decenii. Criza actuală depășește ca amploare nu doar șocurile petroliere din anii ’70, ci și perturbările pieței gazelor din 2022, generate de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce indică riscul unei perturbări majore a lanțurilor globale de aprovizionare.

#deficit de petrol #aie #aprilie #criza energetica