Record. Japonia, ţara centenarilor. Peste 95.000 de japonezi au trecut pragul de 100 de ani

Japonia se confruntă cu o situaţie demografică fără precedent, înregistrând un număr record de peste 95.000 de persoane cu vârsta de 100 de ani sau mai mult. Din totalul centenarilor, aproape 84.000 sunt femei.

Conform datelor publicate marţi de Ministerul Sănătăţii, la 1 septembrie 2024, Japonia avea 95.119 centenari, cu 2.980 mai mulţi faţă de anul precedent.

Statisticile relevă o discrepanţă semnificativă între sexe: din totalul centenarilor, 83.958 sunt femei, în timp ce doar 11.161 sunt bărbaţi. Această tendinţă subliniază longevitatea remarcabilă a femeilor japoneze, conform AFP.

Japonia deţine şi recordul mondial pentru cea mai în vârstă persoană în viaţă. Tomiko Itooka, născută pe 23 mai 1908, are impresionanta vârstă de 116 ani. Ea locuieşte într-un azil din Ashiya şi, potrivit ministerului, îşi exprimă frecvent recunoştinţa faţă de personalul care o îngrijeşte.

Cel mai în vârstă bărbat din Japonia, Kiyotaka Mizuno, în vârstă de 110 ani, declară că nu are un secret special pentru longevitatea sa. El menţine o rutină zilnică simplă, trezindu-se la 6.30 şi bucurându-se de trei mese pe zi, având ca hobby urmărirea sporturilor în direct.

Cifrele evidenţiază însă şi provocările cu care se confruntă Japonia. Cu 29,3% din populaţie având peste 65 de ani, ţara se află în fruntea listei mondiale a naţiunilor îmbătrânite. Fenomenul pune o presiune crescândă asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, în contextul unei forţe de muncă în scădere.

Pentru a face faţă crizei demografice, guvernul japonez introduce măsuri precum prelungirea vârstei de pensionare, care va ajunge la 65 de ani pentru toţi începând cu anul fiscal 2025. Cu toate acestea, eforturile de a încetini declinul şi îmbătrânirea populaţiei nu au avut încă un succes semnificativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#japnia #centenari #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.