Recunoaștere europeană pentru rezultatul excelent al evaluării calității auditurilor Curții de Conturi

Președintele Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit EUROSAI, Miloslav Kala, a felicitat Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cu rezultatele excelente ale evaluării calității auditurilor realizate de CCRM, efectuată de Banca Mondială.

Președintele EUROSAI a remarcat, că este important că un astfel de rezultat a fost posibil și datorită calității de membru al EUROSAI, pe care î-l deține CCRM. Acesta este un exemplu minunat de cât de benefic poate fi schimbul de cunoștințe și experiență în cadrul unei organizații internaționale, a concluzionat Miloslav Kala. De asemenea, dl Kala a exprimat disponibilitatea EUROSAI de a oferi și pe viitor asistență Curții de Conturi.

Menționăm, că recent Banca Mondială a publicat raportul de evaluare „Calitatea auditurilor Curții de Conturi a Republicii Moldova: o revizuire a conformității cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit”. Scopul revizuirii a fost de a evalua calitatea auditurilor realizate de către ISA asupra proiectelor finanțate de Banca Mondială, prin obiectivul de conformitate a auditului cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI), pentru a confirma încrederea BM în constatările formulate de ISA în cadrul auditării operațiunilor finanțate de către BM.

Astfel, capacitățile instituționale și organizaționale ale instituțiilor supreme de audit au fost evaluate în următoarele domenii de evaluare: independența ISA, controlul calității, planificarea, realizarea și raportarea auditurilor. În concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a CCRM corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA.

#ISSAI #Curtea de Conturi #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.