„Reforma Învățământului în Moldova": Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare

Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” lansat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Acesta se desfășoară online, în perioada 12 octombrie – 10 decembrie 2021 și va continua în perioada 10 ianuarie -16 aprilie 2022. Programul de formare are scopul de a implementa „Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general„.

În cadrul sesiunilor, peste 2600 de cadre didactice din majoritatea instituțiilor de învățământ primar, gimnanzial și liceal din Republica Moldova urmează să-și îmbunătățească competențele profesionale în corespundere cu standardele naționale, structurate în cinci domenii: Proiectarea didactică; Mediul de învățare; Procesul educațional; Dezvoltarea profesională și Parteneriatele educaționale.

În cadrul acestor cursuri, pedagogii vor învăța cum să-și formuleze clar obiectivele și finalitățile procesului educațional, atunci când își planifică activitatea didactică; cum să asigure un mediu propice de învățare, inclusiv prin promovarea participării democratice a copiilor în procesul educațional și prin respectarea principiului diversității; cum să creeze situații de învățare care să stimuleze dezvoltarea copiilor; cum să aplice în mod diferențiat curriculumul pentru elevii cu cerințe educaționale speciale; cum să creeze parteneriate cu familia și comunitatea în scopul eficientizării procesului educațional; cum să-și gestioneze propria dezvoltare profesională continuă și multe altele.

Instruirile au loc în baza programului de formare profesională realizat în 2016/2017 în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” și modernizat în 2021, într-o versiune online. Tot atunci, au fost realizate ajustări ce țin de educația incluzivă, dimensiunea de gen și participarea comunității.

Potrivit MEC, alte 10% din cadrele didactice din țară au beneficiat în 2016-2017 de un curs de formare similar, realizat în format fizic.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – decembrie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

#program de formare #MEC #cadre didactice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a rămas principalul cumpărător de petrol pentru doi furnizori puternic sancționați – Rusia și Iran. Pentru a-i convinge pe rafinatorii chinezi să aleagă țițeiul lor, ambele state sunt nevoite să reducă prețurile, însă reducerile mai agresive oferite de Rusia încep să împingă Iranul în afara pieței.

Sortimentul rusesc Urals, cumpărat anterior în principal de India, se vinde acum în porturile chineze cu un discount de aproximativ 12 dolari/baril față de cotația de referință Brent, relatează Bloomberg, citând traderi familiarizați cu tranzacțiile. În ianuarie, reducerea era de 10 dolari. Calculul include costurile de transport, iar în porturile rusești barilii au fost expediați săptămâna trecută la 41,2–43,2 dolari, adică cu circa 27–29 dolari sub Brent, potrivit Argus Media.

La rândul lor, iranienii și-au majorat discountul la 11 dolari/baril, de la 8–9 dolari în decembrie, conform traderilor.

Pe acest fundal, livrările zilnice medii de petrol rusesc către porturile Chinei au urcat la 2,09 milioane barili în primele 18 zile ale lunii februarie, arată datele Bloomberg de urmărire a navelor. Volumul este cu aproximativ 20% mai mare decât în ianuarie și cu 50% peste nivelul din decembrie.

În schimb, exporturile iraniene au totalizat 1,2 milioane barili pe zi de la începutul anului, potrivit Kpler. Nivelul se menține relativ stabil de trei luni, dar este cu 12% sub perioada similară din 2025.

Principalii cumpărători ai petrolului rusesc și iranian sunt rafinăriile independente din China, cunoscute pentru disponibilitatea de a procesa țiței evitat de alte state. Capacitatea lor de absorbție este însă limitată: ele reprezintă doar circa un sfert din capacitatea totală de rafinare a Chinei și sunt supuse cotelor de import stabilite de guvern.

Marile companii petroliere de stat chineze au evitat tradițional petrolul iranian și, recent, au redus semnificativ și tranzacțiile cu Rusia. Analistul Energy Aspects, Jiangnan Sun, semnalează acumularea de „barili sancționați” atât în depozitele terestre, cât și în cele maritime ale Chinei.

Rafinăriile private chineze nu mai pot prelua volume suplimentare, deoarece capacitățile lor par epuizate. Ca urmare, tot mai mult petrol din Rusia și Iran este stocat pe mare, în petroliere folosite drept depozite plutitoare.

Volumul petrolului rusesc aflat în astfel de nave se menține din decembrie la aproximativ 140 milioane de barili — cu circa 60 milioane (65%) mai mult decât la sfârșitul lui august, când Statele Unite au dublat presiunile asupra Indiei pentru a reduce importurile din Rusia.

India continuă să-și diminueze achizițiile de țiței rusesc: din ianuarie, importurile ar putea scădea cu 40%, până la circa 600.000 barili pe zi, potrivit scenariului Rystad Energy.