„Reforma Învățământului în Moldova": Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare

Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” lansat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Acesta se desfășoară online, în perioada 12 octombrie – 10 decembrie 2021 și va continua în perioada 10 ianuarie -16 aprilie 2022. Programul de formare are scopul de a implementa „Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general“.

În cadrul sesiunilor, peste 2600 de cadre didactice din majoritatea instituțiilor de învățământ primar, gimnanzial și liceal din Republica Moldova urmează să-și îmbunătățească competențele profesionale în corespundere cu standardele naționale, structurate în cinci domenii: Proiectarea didactică; Mediul de învățare; Procesul educațional; Dezvoltarea profesională și Parteneriatele educaționale.

În cadrul acestor cursuri, pedagogii vor învăța cum să-și formuleze clar obiectivele și finalitățile procesului educațional, atunci când își planifică activitatea didactică; cum să asigure un mediu propice de învățare, inclusiv prin promovarea participării democratice a copiilor în procesul educațional și prin respectarea principiului diversității; cum să creeze situații de învățare care să stimuleze dezvoltarea copiilor; cum să aplice în mod diferențiat curriculumul pentru elevii cu cerințe educaționale speciale; cum să creeze parteneriate cu familia și comunitatea în scopul eficientizării procesului educațional; cum să-și gestioneze propria dezvoltare profesională continuă și multe altele.

Instruirile au loc în baza programului de formare profesională realizat în 2016/2017 în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” și modernizat în 2021, într-o versiune online. Tot atunci, au fost realizate ajustări ce țin de educația incluzivă, dimensiunea de gen și participarea comunității.

Potrivit MEC, alte 10% din cadrele didactice din țară au beneficiat în 2016-2017 de un curs de formare similar, realizat în format fizic.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – decembrie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

#program de formare #MEC #cadre didactice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.

[bzplayer mp4=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” youtube=”https://youtu.be/esRcdRfA-gw?si=ElfSL-r934DEGub_” muted=”false” thumbnails=”true”]

Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.

„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.

Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.

„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.

Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.

De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.

Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:

„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”

Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni: