„Reforma Învățământului în Moldova": Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare

Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” lansat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Acesta se desfășoară online, în perioada 12 octombrie – 10 decembrie 2021 și va continua în perioada 10 ianuarie -16 aprilie 2022. Programul de formare are scopul de a implementa „Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general„.

În cadrul sesiunilor, peste 2600 de cadre didactice din majoritatea instituțiilor de învățământ primar, gimnanzial și liceal din Republica Moldova urmează să-și îmbunătățească competențele profesionale în corespundere cu standardele naționale, structurate în cinci domenii: Proiectarea didactică; Mediul de învățare; Procesul educațional; Dezvoltarea profesională și Parteneriatele educaționale.

În cadrul acestor cursuri, pedagogii vor învăța cum să-și formuleze clar obiectivele și finalitățile procesului educațional, atunci când își planifică activitatea didactică; cum să asigure un mediu propice de învățare, inclusiv prin promovarea participării democratice a copiilor în procesul educațional și prin respectarea principiului diversității; cum să creeze situații de învățare care să stimuleze dezvoltarea copiilor; cum să aplice în mod diferențiat curriculumul pentru elevii cu cerințe educaționale speciale; cum să creeze parteneriate cu familia și comunitatea în scopul eficientizării procesului educațional; cum să-și gestioneze propria dezvoltare profesională continuă și multe altele.

Instruirile au loc în baza programului de formare profesională realizat în 2016/2017 în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” și modernizat în 2021, într-o versiune online. Tot atunci, au fost realizate ajustări ce țin de educația incluzivă, dimensiunea de gen și participarea comunității.

Potrivit MEC, alte 10% din cadrele didactice din țară au beneficiat în 2016-2017 de un curs de formare similar, realizat în format fizic.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – decembrie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

#program de formare #MEC #cadre didactice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.