VIDEO Refuzul Chișinăulu de a plati pretinsa datorie Gapromului i-a înfuriat pe propagandiștii Kremlinului

Într-un gest provocator, Modest Kolerov, cunoscut propagandist rus, a propus o acțiune agresivă împotriva Republicii Moldova, sugerând invadarea țării ca răspuns la refuzul Chișinăului de a recunoaște o datorie la livrările de gaz pe care Moscova o pretinde. Kolerov a făcut această sugestie în contextul unui presupus conflict legat de gaze între cele două țări.

Autoritățile moldovenești au respins vehement pretențiile Rusiei și ale Gazprom, refuzând să recunoască o presupusă datorie de peste 700 de milioane de dolari. Această decizie a fost descrisă de Kolerov drept o „palmă” aplicată Rusiei și a susținut că trebuie să se ajungă în regiunea Transnistria pentru a o „elibera”.

Cu toate acestea, Kolerov a recunoscut că o eventuală invazie a Transnistriei ar necesita accesul la teritoriul ucrainean, în special la orașul Odesa. Acest comentariu sugerează că Rusia ar putea urmări mai multe obiective geopolitice în această acțiune propusă.

Trebuie menționat că Rusia a folosit anterior pretenții legate de datorii la gaze pentru a șantaja Ucraina, cerând peste 40 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Curtea de Arbitraj de la Stockholm a declarat aceste pretenții ilegale și a ordonat Rusiei să plătească Ucrainei despăgubiri în valoare de 2,56 miliarde de dolari. Astfel, strategia Kremlinului de șantaj cu gaze în cazul Ucrainei a eșuat.

În acest context, autoritățile de la Chișinău au comandat un audit pentru a clarifica datoria „istorică” către Gazprom. Rezultatele acestui audit au indicat că suma datorată de Moldova este mult mai mică decât cifrele vehiculate de Rusia, subliniind astfel importanța soluționării disputei în mod transparent și echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propagandist #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.