VIDEO Refuzul Chișinăulu de a plati pretinsa datorie Gapromului i-a înfuriat pe propagandiștii Kremlinului

Într-un gest provocator, Modest Kolerov, cunoscut propagandist rus, a propus o acțiune agresivă împotriva Republicii Moldova, sugerând invadarea țării ca răspuns la refuzul Chișinăului de a recunoaște o datorie la livrările de gaz pe care Moscova o pretinde. Kolerov a făcut această sugestie în contextul unui presupus conflict legat de gaze între cele două țări.

Autoritățile moldovenești au respins vehement pretențiile Rusiei și ale Gazprom, refuzând să recunoască o presupusă datorie de peste 700 de milioane de dolari. Această decizie a fost descrisă de Kolerov drept o „palmă” aplicată Rusiei și a susținut că trebuie să se ajungă în regiunea Transnistria pentru a o „elibera”.

Cu toate acestea, Kolerov a recunoscut că o eventuală invazie a Transnistriei ar necesita accesul la teritoriul ucrainean, în special la orașul Odesa. Acest comentariu sugerează că Rusia ar putea urmări mai multe obiective geopolitice în această acțiune propusă.

Trebuie menționat că Rusia a folosit anterior pretenții legate de datorii la gaze pentru a șantaja Ucraina, cerând peste 40 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Curtea de Arbitraj de la Stockholm a declarat aceste pretenții ilegale și a ordonat Rusiei să plătească Ucrainei despăgubiri în valoare de 2,56 miliarde de dolari. Astfel, strategia Kremlinului de șantaj cu gaze în cazul Ucrainei a eșuat.

În acest context, autoritățile de la Chișinău au comandat un audit pentru a clarifica datoria „istorică” către Gazprom. Rezultatele acestui audit au indicat că suma datorată de Moldova este mult mai mică decât cifrele vehiculate de Rusia, subliniind astfel importanța soluționării disputei în mod transparent și echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propagandist #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.