VIDEO Refuzul Chișinăulu de a plati pretinsa datorie Gapromului i-a înfuriat pe propagandiștii Kremlinului

Într-un gest provocator, Modest Kolerov, cunoscut propagandist rus, a propus o acțiune agresivă împotriva Republicii Moldova, sugerând invadarea țării ca răspuns la refuzul Chișinăului de a recunoaște o datorie la livrările de gaz pe care Moscova o pretinde. Kolerov a făcut această sugestie în contextul unui presupus conflict legat de gaze între cele două țări.

Autoritățile moldovenești au respins vehement pretențiile Rusiei și ale Gazprom, refuzând să recunoască o presupusă datorie de peste 700 de milioane de dolari. Această decizie a fost descrisă de Kolerov drept o „palmă” aplicată Rusiei și a susținut că trebuie să se ajungă în regiunea Transnistria pentru a o „elibera”.

Cu toate acestea, Kolerov a recunoscut că o eventuală invazie a Transnistriei ar necesita accesul la teritoriul ucrainean, în special la orașul Odesa. Acest comentariu sugerează că Rusia ar putea urmări mai multe obiective geopolitice în această acțiune propusă.

Trebuie menționat că Rusia a folosit anterior pretenții legate de datorii la gaze pentru a șantaja Ucraina, cerând peste 40 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Curtea de Arbitraj de la Stockholm a declarat aceste pretenții ilegale și a ordonat Rusiei să plătească Ucrainei despăgubiri în valoare de 2,56 miliarde de dolari. Astfel, strategia Kremlinului de șantaj cu gaze în cazul Ucrainei a eșuat.

În acest context, autoritățile de la Chișinău au comandat un audit pentru a clarifica datoria „istorică” către Gazprom. Rezultatele acestui audit au indicat că suma datorată de Moldova este mult mai mică decât cifrele vehiculate de Rusia, subliniind astfel importanța soluționării disputei în mod transparent și echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propagandist #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.