VIDEO Refuzul Chișinăulu de a plati pretinsa datorie Gapromului i-a înfuriat pe propagandiștii Kremlinului

Într-un gest provocator, Modest Kolerov, cunoscut propagandist rus, a propus o acțiune agresivă împotriva Republicii Moldova, sugerând invadarea țării ca răspuns la refuzul Chișinăului de a recunoaște o datorie la livrările de gaz pe care Moscova o pretinde. Kolerov a făcut această sugestie în contextul unui presupus conflict legat de gaze între cele două țări.

Autoritățile moldovenești au respins vehement pretențiile Rusiei și ale Gazprom, refuzând să recunoască o presupusă datorie de peste 700 de milioane de dolari. Această decizie a fost descrisă de Kolerov drept o „palmă” aplicată Rusiei și a susținut că trebuie să se ajungă în regiunea Transnistria pentru a o „elibera”.

Cu toate acestea, Kolerov a recunoscut că o eventuală invazie a Transnistriei ar necesita accesul la teritoriul ucrainean, în special la orașul Odesa. Acest comentariu sugerează că Rusia ar putea urmări mai multe obiective geopolitice în această acțiune propusă.

Trebuie menționat că Rusia a folosit anterior pretenții legate de datorii la gaze pentru a șantaja Ucraina, cerând peste 40 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Curtea de Arbitraj de la Stockholm a declarat aceste pretenții ilegale și a ordonat Rusiei să plătească Ucrainei despăgubiri în valoare de 2,56 miliarde de dolari. Astfel, strategia Kremlinului de șantaj cu gaze în cazul Ucrainei a eșuat.

În acest context, autoritățile de la Chișinău au comandat un audit pentru a clarifica datoria „istorică” către Gazprom. Rezultatele acestui audit au indicat că suma datorată de Moldova este mult mai mică decât cifrele vehiculate de Rusia, subliniind astfel importanța soluționării disputei în mod transparent și echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propagandist #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.