Regulamentul privind subvenţiile străine a intrat în vigoare în UE

Joi a intrat în vigoare „Regulamentul privind subvenţiile străine”, un nou set de norme menite să abordeze denaturările pieţei cauzate de subvenţiile străine, care va permite UE să rămână deschisă schimburilor comerciale şi investiţiilor şi va asigura totodată condiţii de concurenţă echitabile pentru toate companiile care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa unică.

Regulamentul se aplică tuturor activităţilor economice din UE, vizând concentrările economice (fuziuni şi achiziţii), procedurile de achiziţii publice şi toate celelalte situaţii de piaţă. Noul regulament conferă Comisiei competenţa de a efectua investigaţii cu privire la contribuţiile financiare acordate de ţări din afara UE companiilor care desfăşoară activităţi economice în UE şi de a remedia, dacă este nevoie, efectele de denaturare a concurenţei ale acestor contribuţii.

Regulamentul privind subvenţiile străine prevede trei instrumente, a căror respectare va fi asigurată de Comisie: obligaţia companiilor de a notifica Comisiei concentrările care implică o contribuţie financiară din partea guvernului unei ţări din afara UE în care compania care este achiziţionată, una dintre părţile la fuziune ori întreprinderea comună are o cifră de afaceri în UE de cel puţin 500 de milioane euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin 50 de milioane euro; obligaţia companiilor de a notifica Comisiei participarea la proceduri de achiziţii publice în care valoarea estimată a contractului este de cel puţin 250 de milioane euro, iar contribuţia financiară străină implicată este de cel puţin patru milioane euro per ţară din afara UE. Comisia poate interzice, în cazul unor astfel de proceduri, atribuirea contractelor către companiile care beneficiază de subvenţii ce denaturează piaţa, scrie Agerpres.

De asemenea, pentru toate celelalte situaţii de piaţă, Comisia poate lansa investigaţii din proprie iniţiativă (ex officio) dacă suspectează că au fost acordate subvenţii străine care denaturează concurenţa. Este prevăzută şi posibilitatea de a solicita transmiterea de notificări ad-hoc în cazul procedurilor de achiziţii publice şi al concentrărilor de mai mici dimensiuni.

Regulamentul conferă Comisiei competenţe de investigare extinse pentru a putea culege informaţiile de care are nevoie, printre aceste competenţe numărându-se: trimiterea de solicitări de informaţii companiilor; efectuarea de misiuni de stabilire a faptelor atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara graniţelor sale şi derularea de investigaţii de piaţă cu privire la anumite sectoare sau tipuri de subvenţii. Comisia se poate baza, de asemenea, pe informaţiile privind piaţa transmise de companii, de statele membre sau de orice persoană fizică sau juridică ori asociaţie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În cazul în care constată că a fost acordată o subvenţie străină şi că aceasta denaturează piaţa unică, Comisia poate pune în balanţă efectele negative de denaturare a pieţei în raport cu efectele pozitive ale subvenţiei asupra dezvoltării activităţii economice subvenţionate. Dacă efectele negative contrabalansează efectele pozitive, Comisia poate impune companiilor obligaţia de a lua măsuri corective structurale sau nestructurale ori poate accepta astfel de măsuri ca angajamente de a remedia denaturarea.

Ca regulă generală, subvenţiile a căror valoare este de mai puţin de patru milioane euro într-o perioadă de trei ani sunt considerate ca „nefiind susceptibile” să denatureze piaţa unică, în timp ce subvenţiile a căror valoare este mai mică decât pragurile de minim stabilite de UE pentru ajutoarele de stat sunt considerate ca neavând efecte de denaturare a pieţei.

Odată intrat în vigoare, Regulamentul privind subvenţiile străine va intra în etapa crucială a punerii sale în aplicare şi va începe să se aplice peste şase luni, adică la 12 iulie 2023. Începând cu această dată, Comisia va putea să lanseze investigaţii ex officio. Obligaţia de notificare aplicabilă companiilor va intra în vigoare la 12 octombrie 2023.

#subventii straine #regulament #companii #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creatorul de modă italian Giorgio Armani a murit la vârsta de 91 de ani, anunță france24.

Armani, în vârstă de 91 de ani, era sinonim cu stilul și eleganța italiană modernă. El combina flerul designerului cu perspicacitatea unui om de afaceri, conducând o companie care genera aproximativ 2,3 miliarde de euro (2,7 miliarde de dolari) pe an. Se simțea rău de ceva vreme și a fost forțat să renunțe la prezentările grupului său de la Săptămâna Modei Masculine de la Milano din iunie, fiind prima dată în cariera sa când a ratat unul dintre evenimentele sale de pe podium. Cunoscut sub numele de „Re Giorgio” – Regele Giorgio – designerul era cunoscut pentru supravegherea fiecărui detaliu al colecției sale și a fiecărui aspect al afacerii sale, de la publicitate la aranjarea părului modelelor în timp ce acestea ies pe podium. O cameră funerară va fi amenajată sâmbătă și duminică la Milano, a anunțat compania, urmată de o înmormântare privată la o dată nespecificată.

În octombrie 2017, designerul italian anunţa că intenţionează să transfere o parte din participaţia pe care o deţine la grupul său de produse de lux Giorgio Armani SpA către o fundaţie caritabilă care îi poartă numele, în ideea de a împiedica o eventuală preluare sau divizare a grupului, transmitea Reuters.

În iunie 2024, Giorgio Armani a prezentat o colecţie masculină pentru vara anului 2025 de o eleganţă discretă, fără excentricităţi, marcată de materiale fluide şi croieli suple, informa AFP. Pe fundalul unor frunze de palmier proiectate pe un ecran şi al cântecelor de păsări, manechinele au defilat în decorul intim al Teatrului Armani de pe Via Bergognone, în cadrul Săptămânii Modei masculine de la Milano.

Vestele au fost omniprezente, purtate peste o tunică, un pulover sau chiar direct pe piele. Fularul înnodat în jurul gâtului şi pălăria cu panglică, purtată neglijent într-o mână, au completat look-ul estival imaginat de Giorgio Armani. Jacheta reinventată, fără umeri şi fără căptuşeală, emblema acestui brand încă de la înfiinţarea sa din 1975, a fost disponibilă într-un număr infinit de variante, cu sau fără revere, cu un singur sau cu un dublu şir de nasturi, uneori cu dungi fine şi întotdeauna aproape de corp.Pantalonii cu pense, susţinuţi sau nu de bretele, largi şi din ţesături uşoare, cum ar fi bumbac, in, catifea, satin şi chiar mătase. Într-un alt stil, mai degrabă oriental, frunzele de palmier au decorat cămăşi, veste şi pantaloni din mătase.

Deşi noua colecţie a fost fidelă stilului obişnuit “şic casual” al mărcii italiene, costumul strict cu cravată, în nuanţe de gri sau negru, croit pe măsură pentru oameni de afaceri, şi-a avut şi el locul său. Giorgio Armani a folosit o paletă diversă de culori, care a variat de la gri la grej, camel şi negru, trecând prin albastru închis, cu câteva tuşe de roz.