REPORTAJ Republica Moldova e în faţa unei ierni întunecate din cauza crizei energetice

Într-o hală mare din Chetrosu, la sud de Chişinău, unde se produc de obicei materiale de construcţii, acum este o linişte nefirească, relatează miercuri AFP, în nota de reportaj care prefaţează o prezentare a situaţiei grele în care se află Republica Moldova, potrivit unui reportaj AFP, citat de euractiv.com

Războiul din Ucraina a produs un şoc economic. „În vremuri normale, toate maşinile de pe linia de producţie sunt în funcţiune şi e foarte mare zgomot”, spune Ion Ignat, care a înfiinţat uzina. Acum, se aud doar doi piţigoi, de sus de pe o grindă. Deocamdată, totul e pustiu. Din cauza scumpirilor, patronul a oprit producţia la începutul lui octombrie pentru prima dată din 1992, când a pornit firma.

Criza energetică a lovit puternic ţara cu 2,6 milioane de locuitori

Rusia nu mai furnizează gaze, iar inflaţia a ajuns galopantă. Joi, în Republica Moldova este aşteptată preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care conducerea de la Chişinău doreşte să discute suplimentarea ajutoarelor pentru ţara care speră să adere la Uniunea Europeană. Preşedinta Maia Sandu a subliniat săptămâna trecută că obţinerea energiei a ajuns o problemă zilnică.

Şefa statului a afirmat că vulnerabilitatea respectivă generează un „şantaj politic” şi un amestec în democraţia împărţită între Occident şi spaţiul ex-sovietic de la răsărit. Ea a acuzat serviciile secrete ruse că încearcă să destabilizeze ţara, împreună cu aliaţii lor rămaşi acasă sau aflaţi în exil.

Cu câteva zile înainte, Statele Unite anunţaseră sancţiuni împotriva mai multor oligarhi moldoveni „pentru a contracara campaniile de influenţă insistente din partea Rusiei”.

Înainte de invazia rusă în Ucraina, Republica Moldova era dependentă aproape în totalitate de gazele furnizate de Gazprom. De câteva săptămâni, dificultăţile de aprovizionare s-au agravat, iar în prezent necesarul de gaze este acoperit numai pe jumătate. Circa 30% din energia electrică provenea din Ucraina; loviturile ruse care au ţintit infrastructura energetică ucraineană au obligat Kievul să sisteze toate exporturile respective.

Cucciurganul a sistat livrarea de curent

Termocentrala de la Cuciurgan, din Transnistria, acoperea de obicei 70% din necesarul de energie al ţării, însă de la 1 noiembrie separatiştii pro-ruşi au redus cantitatea livrată la un sfert. De la jumătatea lui octombrie, România livrează Republicii Moldova energie electrică la un preţ plafonat.

Guvernul de la Chişinău strânge cureaua. Iluminatul public nu mai funcţionează, nu se mai folosesc lifturile.

Situaţia nu poate dura, avertizează Ignat. Din 24 februarie, când Rusia a atacat Ucraina, el a mărit ritmul producţiei fiindcă „ştia” că urmează un şantaj din partea Moscovei. „În prezent livrez din excedentul de cărămizi şi aşa reuşesc să îi păstrez pe cei 50 de angajaţi, fără a-i trimite în şomaj tehnic”, explică el. „Avem un picior în UE şi un picior în Federaţia Rusă, dar dacă dăm dovadă de curaj şi demnitate vom fi cu ambele picioare în Europa şi vom putea să scăpăm de influenţa din ultimii 30 de ani”, speră antreprenorul în vârstă de peste 60 de ani.

Businessul, afectat de criza energetică

În firmele mai mici, situaţia este şi mai grea. Serghei Litra, patronul primei berării artizanale din Republica Moldova, resimte fluctuaţiile cotaţiilor energiei, care îi afectează în cascadă preţurile materiilor prime, cum ar fi hameiul şi sticlele. Factura de curent s-a triplat. Alături de cei şase angajaţi, Litra se gândeşte să crească preţurile, cu riscul ca vânzările să scadă, şi să investească în panouri solare, „singura soluţie durabilă, fiindcă nimeni nu ştie când se va termina războiul”.

În gospodării, îngheţul iernii va înrăutăţi situaţia, în timp ce – potrivit preşedintei Sandu – unele familii cheltuiesc deja 70% din venituri pe curentul electric. Moldovenii se aşteaptă la penurii de gaz, resursă pentru care cererea se dublează de obicei din octombrie până în noiembrie, şi la întreruperi de curent, nefiind excluse măsuri mai dure de economisire a energiei.

În parcul Ştefan cel Mare din Chişinău, farmacista Liliana Damaschin, în vârstă de 54 de ani, se bucură de ultimele licăriri ale asfinţitului. A venit doar în vizită, câteva zile, după şase ani în Italia. Pe chip i se citeşte îngrijorarea, iar vocea îi devine o şoaptă când mărturiseşte: „Am simţit o tristeţe adâncă ieri, când am văzut Chişinăul în beznă”.

#Energie #criză #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un protest spontan a avut loc vineri la rafinăria Petromidia din Năvodari, cea mai mare din România, unde câteva zeci de angajați s-au adunat în zona clădirii administrative, nemulțumiți de stadiul negocierilor salariale. Acțiunea s-a desfășurat fără incidente, iar activitatea rafinăriei nu a fost afectată semnificativ.

Liderul sindical Auraș Stănilă a declarat că oamenii sunt nemulțumiți, deoarece oferta prezentată de conducere nu prevede majorări salariale, ci doar acordarea unor bonusuri. Negocierile nu sunt încheiate, iar o nouă rundă de discuții cu administrația companiei era programată în cursul zilei.

Într-o reacție oficială, KMG International (Rompetrol) a transmis că salariul mediu net al angajaților de pe platforma Petromidia depășește 10 900 de lei (aproximativ 2 200 de euro) pe lună, sumă influențată de munca în schimburi, sporuri și ore suplimentare, la care se adaugă beneficii precum prime, asigurări medicale, servicii medicale private, programe de formare și transport asigurat.

Compania susține însă că nu își poate permite o majorare salarială generală în 2026, invocând presiunea fiscală ridicată și situația financiară dificilă. Potrivit KMGI, rafinăria operează de câțiva ani într-un „cadru fiscal excepțional și împovărător”, iar la finalul anului 2025 datoria Rompetrol Rafinare ar fi ajuns la aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în creștere cu 70% față de finalul lui 2022. În același timp, pierderile financiare acumulate ar depăși 1,2 miliarde de dolari.

Reprezentanții companiei afirmă că o majorare salarială colectivă solicitată de sindicat ar avea un impact anual de peste 21 de milioane de dolari începând din 2026, ceea ce, în actualul context fiscal și financiar, ar pune în pericol stabilitatea operațională și locurile de muncă. KMGI susține că va putea reanaliza indexările salariale abia după 2027, în funcție de evoluția cadrului economic și legislativ.

Petromidia are un rol important pe piața energetică din România, operând aproape jumătate din capacitatea de rafinare a țării și asigurând o parte semnificativă din consumul intern de carburanți. Grupul KMGI deține operațiuni și în Republica Moldova, unde Rompetrol este unul dintre principalii importatori și comercianți de produse petroliere.