Republica Moldova – paradisul bogaților lumii unde pot trăi în puf

Republica Moldova s-a clasat pe locul 74 în clasamentul celor mai bune țări din lume pentru oamenii bogați, potrivit datelor companiei de consultanță CS Global Partners.

Compania a întocmit clasamentul în baza a 5 criterii pentru oamenii bogați. Este vorba de securitate, oportunități economice, calitatea vieții, mobilitate globală și libertate financiară. Or, Republica Moldova a ocupat locul 74 în clasament. Cea mai bună poziție țara noastră a ocupat la capitolul mobilitate globală – locul 54, iar cel mai prost la domeniul securitate – locul 86.

În ceea ce privește oportunitățile economice Moldova s-a clasat pe locul 72, libertatea financiară – locul 75, calitatea vieții – locul 81.

Republica Moldova a depășit unele state din CSI în clasament. Este vorba de Kazahstan (locul 78), Ucraina (locul 80), Rusia (locul 82), Belarus (locul 88). În schimb s-a clasat în urma României (locul 39) și Bulgariei (locul 44).

Datele companiei de consultanță relevă că Elveția, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia, Noua Zeelandă, Țările de Jos, Japonia, Singapore, Germania, Canada, Islanda, Austria, Australia și Luxemburg sunt cele mai bune țări din lume pentru oamenii bogați.

Cele mai puțin atractive țări pentru oamenii bogați sunt Afganistan, Congo, Sudanul de Sud, Yemen, Somalia, care au ocupat ultimele locuri în clasament (locul 158).

La întocmirea clasamentului s-au luat în considerare interviuri și focus-grupurile cu rezidenți din 187 de țări și experți în cetățenie, precum și un sondaj la care au participat peste 500 de investitori bogați.

#bogati #milionari #conditii #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.