Republica Moldova riscă să rămână fără energie electrică din România. Bucureștiul intervine

15 Feb. 2024, 06:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2024, 06:15 // Actual //  bani.md

Legislația confuză de peste Prut privind ″starea de urgență″ și ″situațiile excepționale″ a creat riscul ca producătorii de energie electrică din România să considere că le-a încetat obligația legală de a vinde curent destinat consumatorilor finali din Republica Moldova furnizorului de stat basarabean Energocom, pe bază de contracte bilaterale și la preț reglementat de 450 lei/MWh, reiese dintr-un document oficial, analizat de Profit.ro.

OUG nr. 119/2022 din România prevede în prezent, la articolul VII-1, că producătorii locali au această obligație ″În situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova″.

″În Republica Moldova există două mecanisme distincte de declarare a stării de urgență, respectiv situației excepționale: – de către Parlament, conform Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, ce poate declara stare de urgență pe tot teritoriul țării, mai ales în condițiile suprapunerii mai multor factori (pandemie, criza imigranților și efectele războiului din proximitate, crizele energetice etc) și, – de către Comisia pentru Situații Excepționale, care poate declara situația excepțională în domeniul energiei, conform cadrului normativ specific. În condițiile în care starea de urgență declarată de Parlament a încetat începând cu luna ianuarie 2024, iar situația excepțională în domeniul energiei electrice și gazelor naturale continuă, nu este clară aplicabilitatea formulării articolului VII-1″, se menționează în documentul citat.

Pentru a clarifica speța, Guvernul pregătește modificarea OUG nr. 119/2022. Conform draftului de modificare, producătorii români vor fi obligați să vândă către Energocom ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie″.

″Necesitatea continuării ajutorului oferit Republicii Moldova, prin modificarea actului normativ menționat, este justificată de menținerea situației excepționale în domeniul energiei – situație de alertă pe piața energiei electrice este justificată prin vulnerabilitatea crescută a țării și riscurile în aprovizionarea cu energie electrică în condițiile dependenței de Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană și de importurile de energie. Considerând că Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană utilizează o sursă nesigură de gaze naturale, sursă care nu poate asigura integral producția necesară de energie electrică, iar importurile din Ucraina nu sunt disponibile, singura soluție rămâne importul din România″, arată autoritățile.

În perioada octombrie 2022 – februarie 2023, energia electrică exportată din România către Republica Moldova a fost de 523.413 MWh, reprezentând 2,1% din totalul producției realizate în sistemul energetic național românesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Feb. 2026, 11:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Feb. 2026, 11:17 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!