Republica Moldova riscă să rămână fără energie electrică din România. Bucureștiul intervine

Legislația confuză de peste Prut privind ″starea de urgență″ și ″situațiile excepționale″ a creat riscul ca producătorii de energie electrică din România să considere că le-a încetat obligația legală de a vinde curent destinat consumatorilor finali din Republica Moldova furnizorului de stat basarabean Energocom, pe bază de contracte bilaterale și la preț reglementat de 450 lei/MWh, reiese dintr-un document oficial, analizat de Profit.ro.

OUG nr. 119/2022 din România prevede în prezent, la articolul VII-1, că producătorii locali au această obligație ″În situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova″.

″În Republica Moldova există două mecanisme distincte de declarare a stării de urgență, respectiv situației excepționale: – de către Parlament, conform Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, ce poate declara stare de urgență pe tot teritoriul țării, mai ales în condițiile suprapunerii mai multor factori (pandemie, criza imigranților și efectele războiului din proximitate, crizele energetice etc) și, – de către Comisia pentru Situații Excepționale, care poate declara situația excepțională în domeniul energiei, conform cadrului normativ specific. În condițiile în care starea de urgență declarată de Parlament a încetat începând cu luna ianuarie 2024, iar situația excepțională în domeniul energiei electrice și gazelor naturale continuă, nu este clară aplicabilitatea formulării articolului VII-1″, se menționează în documentul citat.

Pentru a clarifica speța, Guvernul pregătește modificarea OUG nr. 119/2022. Conform draftului de modificare, producătorii români vor fi obligați să vândă către Energocom ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie″.

″Necesitatea continuării ajutorului oferit Republicii Moldova, prin modificarea actului normativ menționat, este justificată de menținerea situației excepționale în domeniul energiei – situație de alertă pe piața energiei electrice este justificată prin vulnerabilitatea crescută a țării și riscurile în aprovizionarea cu energie electrică în condițiile dependenței de Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană și de importurile de energie. Considerând că Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană utilizează o sursă nesigură de gaze naturale, sursă care nu poate asigura integral producția necesară de energie electrică, iar importurile din Ucraina nu sunt disponibile, singura soluție rămâne importul din România″, arată autoritățile.

În perioada octombrie 2022 – februarie 2023, energia electrică exportată din România către Republica Moldova a fost de 523.413 MWh, reprezentând 2,1% din totalul producției realizate în sistemul energetic național românesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Energie #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.