Republica Moldova riscă să rămână fără energie electrică din România. Bucureștiul intervine

15 Feb. 2024, 06:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2024, 06:15 // Actual //  bani.md

Legislația confuză de peste Prut privind ″starea de urgență″ și ″situațiile excepționale″ a creat riscul ca producătorii de energie electrică din România să considere că le-a încetat obligația legală de a vinde curent destinat consumatorilor finali din Republica Moldova furnizorului de stat basarabean Energocom, pe bază de contracte bilaterale și la preț reglementat de 450 lei/MWh, reiese dintr-un document oficial, analizat de Profit.ro.

OUG nr. 119/2022 din România prevede în prezent, la articolul VII-1, că producătorii locali au această obligație ″În situații excepționale cauzate de efectele războiului din Ucraina asupra siguranței în furnizarea cu energie electrică a Republicii Moldova″.

″În Republica Moldova există două mecanisme distincte de declarare a stării de urgență, respectiv situației excepționale: – de către Parlament, conform Legii nr. 212/2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, ce poate declara stare de urgență pe tot teritoriul țării, mai ales în condițiile suprapunerii mai multor factori (pandemie, criza imigranților și efectele războiului din proximitate, crizele energetice etc) și, – de către Comisia pentru Situații Excepționale, care poate declara situația excepțională în domeniul energiei, conform cadrului normativ specific. În condițiile în care starea de urgență declarată de Parlament a încetat începând cu luna ianuarie 2024, iar situația excepțională în domeniul energiei electrice și gazelor naturale continuă, nu este clară aplicabilitatea formulării articolului VII-1″, se menționează în documentul citat.

Pentru a clarifica speța, Guvernul pregătește modificarea OUG nr. 119/2022. Conform draftului de modificare, producătorii români vor fi obligați să vândă către Energocom ″În cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie″.

″Necesitatea continuării ajutorului oferit Republicii Moldova, prin modificarea actului normativ menționat, este justificată de menținerea situației excepționale în domeniul energiei – situație de alertă pe piața energiei electrice este justificată prin vulnerabilitatea crescută a țării și riscurile în aprovizionarea cu energie electrică în condițiile dependenței de Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană și de importurile de energie. Considerând că Centrala Termoelectrică din regiunea transnistreană utilizează o sursă nesigură de gaze naturale, sursă care nu poate asigura integral producția necesară de energie electrică, iar importurile din Ucraina nu sunt disponibile, singura soluție rămâne importul din România″, arată autoritățile.

În perioada octombrie 2022 – februarie 2023, energia electrică exportată din România către Republica Moldova a fost de 523.413 MWh, reprezentând 2,1% din totalul producției realizate în sistemul energetic național românesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

12 Nov. 2026, 16:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2026, 16:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică pregătește modificarea modului de calculare a tarifelor pentru distribuția gazelor naturale, după ce a constatat că actualul mecanism permite includerea în facturile consumatorilor a unor cheltuieli administrative similare, suportate de mai multe companii care aparțin aceluiași proprietar. Autoritatea propune eliminarea recuperării repetate a acestor costuri, măsură care ar putea contribui la reducerea facturilor pentru populație și agenții economici.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în Republica Moldova activează 18 operatori ai sistemelor de distribuție a gazelor naturale, dintre care 12 sunt afiliați companiei Moldovagaz. Aceștia deservesc aproape 97% dintre consumatorii racordați la rețelele de distribuție.

ANRE explică faptul că, în prezent, veniturile reglementate ale operatorilor sunt calculate separat, inclusiv prin luarea în considerare a propriilor cheltuieli administrative. Ulterior, aceste costuri sunt agregate și recuperate prin tariful uniform de distribuție.

„Includerea integrală în veniturile reglementate a unor cheltuieli administrative similare, suportate de mai multe întreprinderi care aparțin aceluiași fondator, conduce la transferarea asupra consumatorilor a costurilor aferente menținerii unor structuri administrative paralele”, se arată în documentul ANRE.

Autoritatea consideră că recunoașterea acestor cheltuieli în tarif, fără justificarea necesității și eficienței lor, generează costuri suplimentare care contribuie la majorarea tarifului uniform pentru distribuția gazelor naturale.

Noua metodologie ar urma să permită recunoașterea cheltuielilor administrative comune o singură dată, în costurile unui singur operator desemnat de proprietar, pe o perioadă de cinci ani.

Măsura vizează inclusiv cheltuielile pentru conducerea executivă, consilierea managementului, contabilitate, resurse umane, asistență juridică, audit, servicii IT, secretariat, securitate internă și administrarea imobilelor.

În cazul în care proprietarul nu desemnează operatorul care va prelua aceste costuri în calculul tarifar, ANRE va selecta compania cu cea mai mare cifră de afaceri din anul precedent.

Instituția susține că noul mecanism va stimula centralizarea funcțiilor administrative comune și va împiedica includerea în tarife a unor cheltuieli care nu sunt indispensabile activității de distribuție.

„Consumatorii finali care achită prețuri la gazele naturale în componența cărora sunt tarifele pentru serviciul de distribuție vor beneficia de reduceri ale facturilor la gaze naturale”, se menționează în nota de fundamentare.

În prezent, tariful uniform pentru distribuția gazelor naturale către consumatorii racordați la rețelele de presiune joasă este de 4.974 de lei pentru o mie de metri cubi, echivalentul a 4,974 lei pentru un metru cub. Pentru rețelele de presiune medie, tariful constituie 1.463 de lei pentru o mie de metri cubi, iar pentru cele de presiune înaltă – 395 de lei.

Documentul nu prezintă însă o estimare a economiilor care ar putea rezulta din eliminarea cheltuielilor administrative paralele și nici o reducere concretă a tarifelor.