Republica Moldova se bazează pe Ucraina pentru a preveni războiul. Ce soluţie a găsit preşedintele Maia Sandu

În ultimele săptămâni, autorităţile moldoveneşti au arestat mai mulţi presupuşi activişti pro-ruşi despre care au spus că încearcă să intre în ţară. Au existat, de asemenea, mai multe proteste organizate de un partid pro-rus în capitală, Chişinău.

„Atâta timp cât voi fi preşedinte, Republica Moldova va rezista. Nu există niciun pericol ca războiul să migreze dacă ucrainenii se apără şi nu cedează în faţa invadatorilor. Suntem recunoscători ucrainenilor pentru curajul şi dragostea lor de libertate”, a declarat Maia Sandu.

Republica Moldova este o ţară mică de 2,6 milioane de locuitori blocată între Ucraina şi România, care se confruntă cu numeroase probleme: criză energetică, sărăcie în creştere şi tensiuni sociale agravate de războiul Rusiei în Ucraina.

Sandu a reiterat acuzaţiile, negate de Moscova, că Rusia doreşte să destabilizeze Moldova.

„Rusia, care are trupe bazate în regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, va continua să încerce să destabilizeze ţara din interior” susţine Sandu.

Preşedintele moldav şi-a lăudat agenţiile de aplicare a legii pentru blocarea cu succes a tuturor încercărilor venite din exterior menite să semene haosul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Maia Sandu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.