Republica Moldova se bazează pe Ucraina pentru a preveni războiul. Ce soluţie a găsit preşedintele Maia Sandu

În ultimele săptămâni, autorităţile moldoveneşti au arestat mai mulţi presupuşi activişti pro-ruşi despre care au spus că încearcă să intre în ţară. Au existat, de asemenea, mai multe proteste organizate de un partid pro-rus în capitală, Chişinău.

„Atâta timp cât voi fi preşedinte, Republica Moldova va rezista. Nu există niciun pericol ca războiul să migreze dacă ucrainenii se apără şi nu cedează în faţa invadatorilor. Suntem recunoscători ucrainenilor pentru curajul şi dragostea lor de libertate”, a declarat Maia Sandu.

Republica Moldova este o ţară mică de 2,6 milioane de locuitori blocată între Ucraina şi România, care se confruntă cu numeroase probleme: criză energetică, sărăcie în creştere şi tensiuni sociale agravate de războiul Rusiei în Ucraina.

Sandu a reiterat acuzaţiile, negate de Moscova, că Rusia doreşte să destabilizeze Moldova.

„Rusia, care are trupe bazate în regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, va continua să încerce să destabilizeze ţara din interior” susţine Sandu.

Preşedintele moldav şi-a lăudat agenţiile de aplicare a legii pentru blocarea cu succes a tuturor încercărilor venite din exterior menite să semene haosul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Maia Sandu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.