Republica Moldova se bazează pe Ucraina pentru a preveni războiul. Ce soluţie a găsit preşedintele Maia Sandu

În ultimele săptămâni, autorităţile moldoveneşti au arestat mai mulţi presupuşi activişti pro-ruşi despre care au spus că încearcă să intre în ţară. Au existat, de asemenea, mai multe proteste organizate de un partid pro-rus în capitală, Chişinău.

„Atâta timp cât voi fi preşedinte, Republica Moldova va rezista. Nu există niciun pericol ca războiul să migreze dacă ucrainenii se apără şi nu cedează în faţa invadatorilor. Suntem recunoscători ucrainenilor pentru curajul şi dragostea lor de libertate”, a declarat Maia Sandu.

Republica Moldova este o ţară mică de 2,6 milioane de locuitori blocată între Ucraina şi România, care se confruntă cu numeroase probleme: criză energetică, sărăcie în creştere şi tensiuni sociale agravate de războiul Rusiei în Ucraina.

Sandu a reiterat acuzaţiile, negate de Moscova, că Rusia doreşte să destabilizeze Moldova.

„Rusia, care are trupe bazate în regiunea separatistă a Republicii Moldova, Transnistria, va continua să încerce să destabilizeze ţara din interior” susţine Sandu.

Preşedintele moldav şi-a lăudat agenţiile de aplicare a legii pentru blocarea cu succes a tuturor încercărilor venite din exterior menite să semene haosul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #Maia Sandu #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sporuri cu caracter specific pentru angajații din Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Național Anticorupție și Centrul Național de Management al Crizelor sunt prevăzute într-un proiect de hotărâre care modifică cadrul de aplicare a Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul a fost elaborat de Ministerul Finanțelor și a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din data de 19 ianuarie.

Potrivit proiectului, sporurile vor fi acordate personalului cu statut special implicat direct în activități speciale de investigații și urmărire penală, prevenirea și combaterea corupției, inclusiv a corupției sistemice și la nivel înalt, recuperarea bunurilor infracționale, precum și în managementul crizelor la nivel național.

„Modificările urmăresc corelarea și reflectarea, la nivel de normă secundară, a dreptului personalului cu competențe specifice de a beneficia de sporuri cu caracter specific, în limitele stabilite de lege”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, documentul subliniază că sporurile nu vor fi acordate automat, ci doar personalului antrenat nemijlocit în activitățile respective, în funcție de rolurile și responsabilitățile exercitate. „Sunt indicate funcțiile și criteriile pentru care urmează a fi achitat sporul cu caracter specific, în corespundere cu competențele deținute”, mai menționează Ministerul Finanțelor.

În paralel, proiectul prevede și majorarea plății compensatorii minime pentru angajații din sectorul bugetar de la 5 500 la 6 300 de lei, ca urmare a creșterii salariului minim pe țară începând cu 1 ianuarie 2026. Măsura are scopul de a garanta un nivel minim de venit pentru personalul bugetar cu normă întreagă.

Impactul financiar al modificărilor este estimat la circa 293,4 milioane de lei anual, sumele fiind prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026. Hotărârea urmează să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și se va aplica începând cu salarizarea aferentă lunii ianuarie 2026.