Republica Moldova se pregătește de inițierea dialogului privind aderarea la zona SEPA. Ce presupune

Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte instituții publice, s-a întrunit recent într-o ședință cu reprezentații Consiliului European al Plăților (EPC), în scopul inițierii dialogului privind aderarea Republicii Moldova la zona SEPA. În acest sens, va fi organizată un atelier de lucru cu implicarea instituțiilor țintă pentru a explica toate aspectele necesare.

În context, Republica Moldova și Consiliul European de Plăți (EPC) au convenit să coopereze în acest sens și, ca prim -pas, s-a propus organizarea unui atelier de lucru privind Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), pentru a oferi instituțiilor relevante de la noi oportunitatea de a înțelege mai bine criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

Participanții au fost familiarizați cu caracteristicile esențiale, oportunitățile și beneficiile celor patru scheme SEPA pentru efectuarea transferurilor în Euro (SEPA Credit Transfer, SEPA Direct Debit Core, SEPA Direct Debit B2B, SEPA Instant Credit Transfer) și condițiile necesare întrunite de autoritățile relevante din țara noastră, astfel încât aria geografică SEPA să includă și Republica Moldova.

Banca Națională, asumându-și rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA, a comunicat deschiderea privind cooperarea strânsă cu autoritățile autohtone din domeniu, se arată într-un comunicat al BNM.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

Astfel, Banca Națională contează pe eforturile comune ale autorităților din Republica Moldova în atingerea acestui obiectiv.

#zona SEPA #aderare #dialog #Republica Moldova #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie