Republica Moldova se pregătește de inițierea dialogului privind aderarea la zona SEPA. Ce presupune

Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene și alte instituții publice, s-a întrunit recent într-o ședință cu reprezentații Consiliului European al Plăților (EPC), în scopul inițierii dialogului privind aderarea Republicii Moldova la zona SEPA. În acest sens, va fi organizată un atelier de lucru cu implicarea instituțiilor țintă pentru a explica toate aspectele necesare.

În context, Republica Moldova și Consiliul European de Plăți (EPC) au convenit să coopereze în acest sens și, ca prim -pas, s-a propus organizarea unui atelier de lucru privind Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), pentru a oferi instituțiilor relevante de la noi oportunitatea de a înțelege mai bine criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

Participanții au fost familiarizați cu caracteristicile esențiale, oportunitățile și beneficiile celor patru scheme SEPA pentru efectuarea transferurilor în Euro (SEPA Credit Transfer, SEPA Direct Debit Core, SEPA Direct Debit B2B, SEPA Instant Credit Transfer) și condițiile necesare întrunite de autoritățile relevante din țara noastră, astfel încât aria geografică SEPA să includă și Republica Moldova.

Banca Națională, asumându-și rolul de catalizator și de reprezentare a comunității financiare locale în procesul de includere a Republicii Moldova la zona SEPA, a comunicat deschiderea privind cooperarea strânsă cu autoritățile autohtone din domeniu, se arată într-un comunicat al BNM.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

Astfel, Banca Națională contează pe eforturile comune ale autorităților din Republica Moldova în atingerea acestui obiectiv.

#zona SEPA #aderare #dialog #Republica Moldova #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sute de persoane cu dublă cetățenie româno–moldovenească au rămas fără buletine după ce documentele au fost oprite la vamă. Fie că treceau vama din România în Republica Moldova, fie invers, în cazul a 870 de cetățeni actele de identitate preluate de poliția de frontieră. Principalul motiv a fost domiciliul fictiv din România, scrie 24iasi.ro.

Astfel, în cazul cetățenilor moldoveni care și-au făcut mutații în România, s-au efectuat verificări iar la cei care s-a constatat că domiciliul era fictiv, s-a trecut la aplicarea legii: la trecerea prin la trecerea prin punctele de frontieră dintre România și Moldova, actele de identitate au fost preluate. Fără aceste documente, cei 870 de cetățeni nu vor mai putea circula în Uniunea Europeană.

“În conformitate cu prevederile art.18 din Ordonanță de Urgență nr. 105 din 2001 privind frontiera de stat a României, în cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să intre sau să iasă din țară, șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei acestuia.

De la începutul acestui an, pe timpul desfășurării misiunilor specifice, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie“, se arătă în documentul solicitat de către redacția 24iași Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.