Revocarea lui Clima de la șefia Curții de Apel – între legalitate și campanie electorală

04 Iun. 2021, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Iun. 2021, 10:54 // Actual //  MD Bani

Păreri împărțite între juriști cu privire la decizia președintei Maia Sandu de a anula decretul prin care Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău. În timp ce unii juriști spun că decretul șefei statului nu prevede excluderea lui Clima din sistem, ci doar înlăturarea lui din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, alți juriști califică decizia Maiei Sandu drept electorală și anticipează un eșec pentru președinție în instanța de judecată, notează IPN.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco spune că decretul președintei Sandu, care anulează decretul fostului președinte Dodon de numire a lui Clima în funcție, este „perfect legal” și presupune privarea lui Clima de o funcție administrativă.

„Cei care încearcă să facă o similitudine dintre acest caz și cazul Domnicăi Manole, de sorginte penală a majorității PSRM-ȘOR, nu au analizat textul decretului președintelui. În acest decret nu este vorba despre desființarea funcției de judecător a lui Vladislav Clima, ci doar a funcției administrative de președinte. Vladislav Clima rămâne judecător, să facă dreptate cu ghilimelele de rigoare. Nu-i va fi afectat statutul de judecător prevăzut de Constituție”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

De cealaltă parte, unii juriști spun că președinta Sandu folosește cazul Clima pentru a demonstra în campanie electorală necesitatea reformării sistemului judiciar. Mai mult, instanța de judecată ar putea anula decretul prezidențial și l-ar putea menține pe Clima în funcție.

„Se face o confuzie între oportunitate și legalitate. Mulți oameni pot crede oportună această decizie, dar felul în care s-a luat această decizie este departe de a fi legală. Atât timp cât s-au respectat toate procedurile și rigorile, instanța nu poate să ia altă decizie, decât să-l mențină pe Clima în funcția de președinte. Altă soluție decât anularea acestui decret în instanța de judecată nu există și va fi, cu siguranță, un val de nemulțumire din partea societății. Dar instanța nu analizează aspecte de oportunitate. Este campanie electorală, de ce Maia Sandu n-a venit cu această decizie din decembrie 2020, dacă era convinsă că se comite un abuz? S-a așteptat un moment de oportunitate politică”, a spus avocata Cristina Țărnă.

Potrivit reprezentanților Platformei DA, eventualitatea menținerii în vigoare a decretului prin care Clima a devenit președinte al Curții de Apel va demonstra că sistemul opune rezistență oricărei reforme.

„Cel mai grav lucru care există acum în sistemul judiciar este sentimentul de impunitate. Cea mai mare pedeapsă la noi pentru un judecător a fost obligarea lui să plece benevol din funcție, ulterior își schimba funcția de judecător pe cea de avocat și activa bine-mersi. Această castă a judectorilor creată de regimul Plahotniuc funcționează în continuare. Verdictul în cazul Clima trebuie să-l dea tot instanța de judecată. Este un cerc vicios, din acest motiv este necesară o reformare cât mai rapidă a sistemului”, e de părere Dinu Plîngău.

Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău în septembrie 2020 prin decretul președintelui de atunci, Igor Dodon.

01 Sept. 2026, 13:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 13:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile petrolului au crescut marți pe fondul reluării confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, ceea ce a alimentat temerile privind noi perturbări ale livrărilor din Orientul Mijlociu și, în special, din zona Strâmtorii Ormuz.

Contractele futures pentru petrolul Brent au avansat cu 66 de cenți, sau 0,7%, până la 91,15 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate s-a scumpit cu 70 de cenți, sau 0,8%, până la 86,46 dolari pe baril.

În ședința precedentă, Brent urcase cu 2,7%, până la cel mai ridicat nivel din 25 august, în timp ce WTI crescuse cu 2,8%, atingând maximul din 21 august.

Tensiunile au fost amplificate după ce președintele SUA, Donald Trump, a avertizat luni asupra unor noi lovituri împotriva Iranului, în urma atacurilor directe dintre cele două părți din weekend.

Analiștii spun că riscul unei riposte iraniene sporește probabilitatea ca infrastructura energetică din Golful Persic să fie afectată și menține incertitudinea asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit datelor Kpler, luni au traversat Strâmtoarea Ormuz doar cinci nave într-o zi, față de o medie de aproximativ 14 nave în ultimele zece zile. Niciuna dintre cele cinci nave nu ar fi fost petrolier.

Qatar și Oman încearcă să obțină reluarea normală a traficului prin Ormuz, însă până acum eforturile nu au produs rezultate. Iranul a închis această rută după atacurile SUA și Israelului din 28 februarie.

Marți, agenția britanică UKMTO a anunțat că un petrolier care traversa Strâmtoarea Ormuz a fost lovit de trei proiectile. Nu au fost raportate victime și nici pagube de mediu.

Potrivit ANZ, datele satelitare arată că prin Strâmtoarea Ormuz mai tranzitează în prezent aproximativ 6 milioane de barili de petrol pe zi, un volum semnificativ mai mic decât înainte de escaladarea conflictului.

Presiunile asupra pieței sunt amplificate și de reducerea rezervelor strategice ale Statelor Unite. Stocurile de țiței din Rezerva Strategică de Petrol a SUA au scăzut cu 3,1 milioane de barili într-o săptămână, până la 286,6 milioane de barili.

În același timp, analiștii consultați de Reuters în august estimează că petrolul va rămâne peste nivelul de 80 de dolari pe baril pe parcursul anului 2026, în condițiile în care perturbările transportului maritim continuă să afecteze oferta globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!