Revocarea lui Clima de la șefia Curții de Apel – între legalitate și campanie electorală

Păreri împărțite între juriști cu privire la decizia președintei Maia Sandu de a anula decretul prin care Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău. În timp ce unii juriști spun că decretul șefei statului nu prevede excluderea lui Clima din sistem, ci doar înlăturarea lui din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, alți juriști califică decizia Maiei Sandu drept electorală și anticipează un eșec pentru președinție în instanța de judecată, notează IPN.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco spune că decretul președintei Sandu, care anulează decretul fostului președinte Dodon de numire a lui Clima în funcție, este „perfect legal” și presupune privarea lui Clima de o funcție administrativă.

„Cei care încearcă să facă o similitudine dintre acest caz și cazul Domnicăi Manole, de sorginte penală a majorității PSRM-ȘOR, nu au analizat textul decretului președintelui. În acest decret nu este vorba despre desființarea funcției de judecător a lui Vladislav Clima, ci doar a funcției administrative de președinte. Vladislav Clima rămâne judecător, să facă dreptate cu ghilimelele de rigoare. Nu-i va fi afectat statutul de judecător prevăzut de Constituție”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

De cealaltă parte, unii juriști spun că președinta Sandu folosește cazul Clima pentru a demonstra în campanie electorală necesitatea reformării sistemului judiciar. Mai mult, instanța de judecată ar putea anula decretul prezidențial și l-ar putea menține pe Clima în funcție.

„Se face o confuzie între oportunitate și legalitate. Mulți oameni pot crede oportună această decizie, dar felul în care s-a luat această decizie este departe de a fi legală. Atât timp cât s-au respectat toate procedurile și rigorile, instanța nu poate să ia altă decizie, decât să-l mențină pe Clima în funcția de președinte. Altă soluție decât anularea acestui decret în instanța de judecată nu există și va fi, cu siguranță, un val de nemulțumire din partea societății. Dar instanța nu analizează aspecte de oportunitate. Este campanie electorală, de ce Maia Sandu n-a venit cu această decizie din decembrie 2020, dacă era convinsă că se comite un abuz? S-a așteptat un moment de oportunitate politică”, a spus avocata Cristina Țărnă.

Potrivit reprezentanților Platformei DA, eventualitatea menținerii în vigoare a decretului prin care Clima a devenit președinte al Curții de Apel va demonstra că sistemul opune rezistență oricărei reforme.

„Cel mai grav lucru care există acum în sistemul judiciar este sentimentul de impunitate. Cea mai mare pedeapsă la noi pentru un judecător a fost obligarea lui să plece benevol din funcție, ulterior își schimba funcția de judecător pe cea de avocat și activa bine-mersi. Această castă a judectorilor creată de regimul Plahotniuc funcționează în continuare. Verdictul în cazul Clima trebuie să-l dea tot instanța de judecată. Este un cerc vicios, din acest motiv este necesară o reformare cât mai rapidă a sistemului”, e de părere Dinu Plîngău.

Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău în septembrie 2020 prin decretul președintelui de atunci, Igor Dodon.

#Curtea de Apel #Clima

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile din Republica Moldova au acordat în luna iulie 2026 credite noi în valoare totală de 7,395 miliarde de lei, cea mai mare parte a finanțărilor fiind contractată de mediul de afaceri, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit BNM, 62,4% din volumul total al creditelor noi a revenit mediului de afaceri, iar 37,6% persoanelor fizice. Raportat la volumul total, este vorba despre aproximativ 4,6 miliarde de lei acordate businessului și circa 2,8 miliarde de lei populației.

În cazul companiilor nefinanciare, creditele noi în moneda națională prezentate de BNM au însumat 2,328 miliarde de lei, la o rată nominală medie a dobânzii de 8,58%. Împrumuturile în valută acordate acestei categorii au ajuns la 1,589 miliarde de lei, cu o dobândă medie de 5,04%.

Mediul financiar nebancar a contractat credite noi de 248 milioane de lei în moneda națională, la o dobândă medie de 8,79%, și echivalentul a 187 milioane de lei în valută, pentru care rata medie a fost de 5,75%.

Cele mai scumpe împrumuturi în lei din segmentul de business prezentat de BNM au fost cele acordate persoanelor fizice care practică activitate economică. Acestea au contractat 101 milioane de lei, la o rată nominală medie de 10,34%. În valută, volumul a fost de numai 0,5 milioane de lei, la o dobândă de 5,18%.

În cazul populației, creditele de consum au continuat să atragă sume importante. În iulie, persoanele fizice au contractat credite noi de consum în lei în valoare de 1,748 miliarde de lei, la o rată nominală medie de 10,83%. Creditele de consum în valută au avut un volum nesemnificativ, de circa 0,1 milioane de lei, însă dobânda medie a ajuns la 9,46%.

Totodată, creditele imobiliare noi acordate populației au depășit pragul de un miliard de lei într-o singură lună. Volumul acestora a constituit 1,007 miliarde de lei, la o dobândă nominală medie de 7,97%.

Datele detaliate ale BNM arată că grosul creditelor de consum în lei este contractat pe perioade de doi până la cinci ani. În această categorie au fost acordate 1,559 miliarde de lei, la o rată medie de 10,76%.

Creditele de consum cu o maturitate de până la 12 luni au însumat 66 milioane de lei, cu o dobândă de 11,20%, iar cele contractate pe o perioadă între un an și doi ani au totalizat 96 milioane de lei, cu o rată medie de 10,73%.

Cele mai scumpe credite de consum au fost cele cu maturitatea de peste cinci ani. Deși volumul lor a fost de numai 27 milioane de lei, rata nominală medie a dobânzii a ajuns la 14,29%.

Astfel, datele BNM arată că în timp ce companiile beneficiază de costuri ale finanțării în lei de aproximativ 8–10%, populația plătește sensibil mai mult pentru creditele de consum, dobânzile depășind 10% și ajungând, în funcție de maturitate, la peste 14%.