Revocarea lui Clima de la șefia Curții de Apel – între legalitate și campanie electorală

04 Iun. 2021, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Iun. 2021, 10:54 // Actual //  MD Bani

Păreri împărțite între juriști cu privire la decizia președintei Maia Sandu de a anula decretul prin care Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău. În timp ce unii juriști spun că decretul șefei statului nu prevede excluderea lui Clima din sistem, ci doar înlăturarea lui din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, alți juriști califică decizia Maiei Sandu drept electorală și anticipează un eșec pentru președinție în instanța de judecată, notează IPN.

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco spune că decretul președintei Sandu, care anulează decretul fostului președinte Dodon de numire a lui Clima în funcție, este „perfect legal” și presupune privarea lui Clima de o funcție administrativă.

„Cei care încearcă să facă o similitudine dintre acest caz și cazul Domnicăi Manole, de sorginte penală a majorității PSRM-ȘOR, nu au analizat textul decretului președintelui. În acest decret nu este vorba despre desființarea funcției de judecător a lui Vladislav Clima, ci doar a funcției administrative de președinte. Vladislav Clima rămâne judecător, să facă dreptate cu ghilimelele de rigoare. Nu-i va fi afectat statutul de judecător prevăzut de Constituție”, a spus Sergiu Litvinenco în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

De cealaltă parte, unii juriști spun că președinta Sandu folosește cazul Clima pentru a demonstra în campanie electorală necesitatea reformării sistemului judiciar. Mai mult, instanța de judecată ar putea anula decretul prezidențial și l-ar putea menține pe Clima în funcție.

„Se face o confuzie între oportunitate și legalitate. Mulți oameni pot crede oportună această decizie, dar felul în care s-a luat această decizie este departe de a fi legală. Atât timp cât s-au respectat toate procedurile și rigorile, instanța nu poate să ia altă decizie, decât să-l mențină pe Clima în funcția de președinte. Altă soluție decât anularea acestui decret în instanța de judecată nu există și va fi, cu siguranță, un val de nemulțumire din partea societății. Dar instanța nu analizează aspecte de oportunitate. Este campanie electorală, de ce Maia Sandu n-a venit cu această decizie din decembrie 2020, dacă era convinsă că se comite un abuz? S-a așteptat un moment de oportunitate politică”, a spus avocata Cristina Țărnă.

Potrivit reprezentanților Platformei DA, eventualitatea menținerii în vigoare a decretului prin care Clima a devenit președinte al Curții de Apel va demonstra că sistemul opune rezistență oricărei reforme.

„Cel mai grav lucru care există acum în sistemul judiciar este sentimentul de impunitate. Cea mai mare pedeapsă la noi pentru un judecător a fost obligarea lui să plece benevol din funcție, ulterior își schimba funcția de judecător pe cea de avocat și activa bine-mersi. Această castă a judectorilor creată de regimul Plahotniuc funcționează în continuare. Verdictul în cazul Clima trebuie să-l dea tot instanța de judecată. Este un cerc vicios, din acest motiv este necesară o reformare cât mai rapidă a sistemului”, e de părere Dinu Plîngău.

Vladislav Clima a fost numit președinte al Curții de Apel Chișinău în septembrie 2020 prin decretul președintelui de atunci, Igor Dodon.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.