Rezervele BNM s-au redus cu peste 100 mil. USD. Pe ce au fost cheltuiți banii?

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei s-au comprimat, la sfârșitul lunii ianuarie față de luna precedentă, cu 117,5 mil. USD și au însumat 3,7 miliarde USD.

Rezervele valutare s-au redus urmare a intervențiilor băncii centrale pe piața valutară – 111,3 mil. USD, deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA – 13,7 mil. USD, dar și plății datoriei externe în sumă de 8,1 mil. USD.

Intervențiile BNM pe piața valutară, potrivit economiștilor, s-a datorat cererii de valută din partea Moldovagaz pentru a achita Gazpromului gazul livrat Republicii Moldova.

Totodată, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate în sumă de 18 mil. USD.

La sfârşitul anului 2020 rezervele valutare au însumat 3,7 miliarde USD, în anul 2019 – 3,05 miliarde USD în 2018 – 2,9 miliarde USD, în 2017 – 2,8 miliarde USD, în 2016 – 2,2 miliarde USD, în 2015 – 1,756 miliarde USD, în 2014 – 2,156 miliarde USD, în 2013 – 2,8 miliarde USD, în 2012 – 2,5 miliarde USD, în 2011 – 1,965 miliarde USD, iar în 2010 – 1,7 miliarde USD.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă, şi active valutare deţinute de Guvernul Republicii Moldova.

#rezerve #miliarde #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.