Rezidenții Zonelor Economice Libere, scutiți de impozitul pe venit pentru încă zece ani

Rezidenții Zonelor Economice Libere vro fi scutiți de impozitul pe venit pentru o perioadă de maxim 10 ani, până în anul 2034, potrivit unui proiect de lege votat de deputați.

„În conformitate cu acquis-ul UE, aceste facilități fiscale vor fi condiționate de volumul investițiilor realizate și de pragul de intensitate a ajutorului de stat. Ulterior, Guvernul va aproba schema de ajutor de stat și un mecanism de guvernanță”, se arată în proiectul de lege.

În plus, proiectul introduce modificări la Codul fiscal, stabilind o nouă schemă de ajutor de stat regional pentru investițiile în industria prelucrătoare. Aceasta este aliniată integral la normele UE privind concurența și ajutorul de stat și are ca scop stimularea interesului investitorilor pentru a deveni rezidenți în zonele economice libere, atrăgând astfel investiții și creând locuri de muncă.

Conform Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, schema de ajutor de stat în zonele economice libere trebuie să fie aliniată la acquis-ul UE până la 1 septembrie 2024. La sfârșitul anului trecut, pe teritoriul Republicii Moldova erau active 6 zone economice libere, cu un număr total de 258 de rezidenți și aproximativ 16.000 de angajați.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și este un pas important în direcția modernizării și optimizării mediului de afaceri în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozit #scutire #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.