România, campioană la importul cărnii de porc congelate. UE nu mai prezintă interes, marfa vine din America de Sud

În primele două luni ale anului 2024, România a devenit cel mai mare importator de carne de porc congelată din UE. Cantitățile cele mai mari vin din Chile, arată datele Comisiei Europene.

Deși România se consideră o putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții extrem de favorabile agriculturii, din 9 milioane de porci consumați anual, 7 milioane vin din import.

Am importat în ianuarie și februarie, din țări terțe, peste 1.100 de tone de carne congelată de porc, fapt atipic pentru perioada aceasta a anului, arată date ale Comisiei Europene consultate de publicația Economica. Spre comparație, în perioada 2021-2023, țara noastră nu a cumpărat deloc porc congelat de peste granițele UE, iar în 2020 importurile au fost de numai 41 de tone de carcasă. De altfel, pentru perioada analizată, vorbim despre un record din punct de vedere al cantităților importate din 2007 încoace.

Totodată, am devenit și cel mai mare importator din Europa, România fiind urmată de Germania care a importat din țări terțe 693 de tone de carcasă de porc congelat și Olanda care a cumpărat în perioada analizată 600 de tone.

În România, cele mai mari cantități au venit din Chile (aproximativ 960 de tone) și Canada (peste 158 de tone), țări de unde țara noastra s-a aprovizionat și în anii trecuți.

Mai exact, în 2023, România a importat în toal 2.500 de tone de carcasă de porc congelat din care 1.600 de tone din Chile, în 2022 importurile totale au fost de numai 47 de tone, aproape în întregime din Marea Britanie, iar cu un an în urmă importurile au fost de 48 de tone, tot din Marea Britanie.

Cu importuri în valoare de 950,5 milioane de euro anul trecut și un deficit de 947,2 milioane de euro, România este cel mai mare importator net de carne de porc din Europa Centrală și Balcani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.