România, campioană la importul cărnii de porc congelate. UE nu mai prezintă interes, marfa vine din America de Sud

În primele două luni ale anului 2024, România a devenit cel mai mare importator de carne de porc congelată din UE. Cantitățile cele mai mari vin din Chile, arată datele Comisiei Europene.

Deși România se consideră o putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții extrem de favorabile agriculturii, din 9 milioane de porci consumați anual, 7 milioane vin din import.

Am importat în ianuarie și februarie, din țări terțe, peste 1.100 de tone de carne congelată de porc, fapt atipic pentru perioada aceasta a anului, arată date ale Comisiei Europene consultate de publicația Economica. Spre comparație, în perioada 2021-2023, țara noastră nu a cumpărat deloc porc congelat de peste granițele UE, iar în 2020 importurile au fost de numai 41 de tone de carcasă. De altfel, pentru perioada analizată, vorbim despre un record din punct de vedere al cantităților importate din 2007 încoace.

Totodată, am devenit și cel mai mare importator din Europa, România fiind urmată de Germania care a importat din țări terțe 693 de tone de carcasă de porc congelat și Olanda care a cumpărat în perioada analizată 600 de tone.

În România, cele mai mari cantități au venit din Chile (aproximativ 960 de tone) și Canada (peste 158 de tone), țări de unde țara noastra s-a aprovizionat și în anii trecuți.

Mai exact, în 2023, România a importat în toal 2.500 de tone de carcasă de porc congelat din care 1.600 de tone din Chile, în 2022 importurile totale au fost de numai 47 de tone, aproape în întregime din Marea Britanie, iar cu un an în urmă importurile au fost de 48 de tone, tot din Marea Britanie.

Cu importuri în valoare de 950,5 milioane de euro anul trecut și un deficit de 947,2 milioane de euro, România este cel mai mare importator net de carne de porc din Europa Centrală și Balcani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău și la stațiile electrice aferente au fost inspectate de o delegație a Directoratului General pentru Extindere și Vecinătate Estică al Comisiei Europene (DG ENEST), aflată la Chișinău pentru a evalua progresele în implementarea Agendei de Reforme, parte a Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

În cadrul deplasării, oficialii s-au documentat despre stadiul actual al construcției, termenul de finalizare a lucrărilor și planurile de dezvoltare a infrastructurii de transport al energiei electrice. Linia electrică propriu-zisă a fost finalizată în noiembrie 2025 și a fost testată în luna ianuarie 2026, iar în prezent continuă lucrările la stațiile electrice Chișinău și Vulcănești.

La stația electrică Chișinău au fost deja instalate echipamentele principale, iar în prezent sunt efectuate lucrări de pregătire pentru montarea containerului destinat echipamentelor de protecție. La stația Vulcănești au fost instalate separatoarele și întrerupătoarele, în timp ce transformatoarele de măsură urmează să fie livrate și montate în perioada următoare.

Discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au vizat și implementarea Planului de creștere economică a Republicii Moldova, finanțat de Uniunea Europeană cu 1,9 miliarde de euro, în special acțiunile din domeniul energetic. Printre acestea se numără construcția liniei Vulcănești–Chișinău, liberalizarea pieței gazelor naturale și programele de eficiență energetică.

Linia Vulcănești–Chișinău are o lungime de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și va avea o capacitate de transport de până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul total al proiectului este estimat la circa 61 de milioane de euro. Anterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu a precizat că investiția în linia Vulcănești–Chișinău va fi inclusă treptat în tarif, fără a genera o scumpire imediată a facturilor. Potrivit acestuia, impactul estimat este de aproximativ 5% și reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică.