România, campioană la importul cărnii de porc congelate. UE nu mai prezintă interes, marfa vine din America de Sud

În primele două luni ale anului 2024, România a devenit cel mai mare importator de carne de porc congelată din UE. Cantitățile cele mai mari vin din Chile, arată datele Comisiei Europene.

Deși România se consideră o putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții extrem de favorabile agriculturii, din 9 milioane de porci consumați anual, 7 milioane vin din import.

Am importat în ianuarie și februarie, din țări terțe, peste 1.100 de tone de carne congelată de porc, fapt atipic pentru perioada aceasta a anului, arată date ale Comisiei Europene consultate de publicația Economica. Spre comparație, în perioada 2021-2023, țara noastră nu a cumpărat deloc porc congelat de peste granițele UE, iar în 2020 importurile au fost de numai 41 de tone de carcasă. De altfel, pentru perioada analizată, vorbim despre un record din punct de vedere al cantităților importate din 2007 încoace.

Totodată, am devenit și cel mai mare importator din Europa, România fiind urmată de Germania care a importat din țări terțe 693 de tone de carcasă de porc congelat și Olanda care a cumpărat în perioada analizată 600 de tone.

În România, cele mai mari cantități au venit din Chile (aproximativ 960 de tone) și Canada (peste 158 de tone), țări de unde țara noastra s-a aprovizionat și în anii trecuți.

Mai exact, în 2023, România a importat în toal 2.500 de tone de carcasă de porc congelat din care 1.600 de tone din Chile, în 2022 importurile totale au fost de numai 47 de tone, aproape în întregime din Marea Britanie, iar cu un an în urmă importurile au fost de 48 de tone, tot din Marea Britanie.

Cu importuri în valoare de 950,5 milioane de euro anul trecut și un deficit de 947,2 milioane de euro, România este cel mai mare importator net de carne de porc din Europa Centrală și Balcani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.