România, campioană la importul cărnii de porc congelate. UE nu mai prezintă interes, marfa vine din America de Sud

În primele două luni ale anului 2024, România a devenit cel mai mare importator de carne de porc congelată din UE. Cantitățile cele mai mari vin din Chile, arată datele Comisiei Europene.

Deși România se consideră o putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții extrem de favorabile agriculturii, din 9 milioane de porci consumați anual, 7 milioane vin din import.

Am importat în ianuarie și februarie, din țări terțe, peste 1.100 de tone de carne congelată de porc, fapt atipic pentru perioada aceasta a anului, arată date ale Comisiei Europene consultate de publicația Economica. Spre comparație, în perioada 2021-2023, țara noastră nu a cumpărat deloc porc congelat de peste granițele UE, iar în 2020 importurile au fost de numai 41 de tone de carcasă. De altfel, pentru perioada analizată, vorbim despre un record din punct de vedere al cantităților importate din 2007 încoace.

Totodată, am devenit și cel mai mare importator din Europa, România fiind urmată de Germania care a importat din țări terțe 693 de tone de carcasă de porc congelat și Olanda care a cumpărat în perioada analizată 600 de tone.

În România, cele mai mari cantități au venit din Chile (aproximativ 960 de tone) și Canada (peste 158 de tone), țări de unde țara noastra s-a aprovizionat și în anii trecuți.

Mai exact, în 2023, România a importat în toal 2.500 de tone de carcasă de porc congelat din care 1.600 de tone din Chile, în 2022 importurile totale au fost de numai 47 de tone, aproape în întregime din Marea Britanie, iar cu un an în urmă importurile au fost de 48 de tone, tot din Marea Britanie.

Cu importuri în valoare de 950,5 milioane de euro anul trecut și un deficit de 947,2 milioane de euro, România este cel mai mare importator net de carne de porc din Europa Centrală și Balcani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.