România, campioană la importul cărnii de porc congelate. UE nu mai prezintă interes, marfa vine din America de Sud

În primele două luni ale anului 2024, România a devenit cel mai mare importator de carne de porc congelată din UE. Cantitățile cele mai mari vin din Chile, arată datele Comisiei Europene.

Deși România se consideră o putere agricolă între țările membre ale UE cu condiții extrem de favorabile agriculturii, din 9 milioane de porci consumați anual, 7 milioane vin din import.

Am importat în ianuarie și februarie, din țări terțe, peste 1.100 de tone de carne congelată de porc, fapt atipic pentru perioada aceasta a anului, arată date ale Comisiei Europene consultate de publicația Economica. Spre comparație, în perioada 2021-2023, țara noastră nu a cumpărat deloc porc congelat de peste granițele UE, iar în 2020 importurile au fost de numai 41 de tone de carcasă. De altfel, pentru perioada analizată, vorbim despre un record din punct de vedere al cantităților importate din 2007 încoace.

Totodată, am devenit și cel mai mare importator din Europa, România fiind urmată de Germania care a importat din țări terțe 693 de tone de carcasă de porc congelat și Olanda care a cumpărat în perioada analizată 600 de tone.

În România, cele mai mari cantități au venit din Chile (aproximativ 960 de tone) și Canada (peste 158 de tone), țări de unde țara noastra s-a aprovizionat și în anii trecuți.

Mai exact, în 2023, România a importat în toal 2.500 de tone de carcasă de porc congelat din care 1.600 de tone din Chile, în 2022 importurile totale au fost de numai 47 de tone, aproape în întregime din Marea Britanie, iar cu un an în urmă importurile au fost de 48 de tone, tot din Marea Britanie.

Cu importuri în valoare de 950,5 milioane de euro anul trecut și un deficit de 947,2 milioane de euro, România este cel mai mare importator net de carne de porc din Europa Centrală și Balcani, potrivit unui studiu al Departamentului pentru Agricultură al SUA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carne #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.