Secretarul de stat pentru afaceri europene, Daniela Gîtman, a solicitat, marţi, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), desfăşurată la Luxemburg, includerea în proiectul revizuit de concluzii ale Consiliului European din 20-21 octombrie, a unei referiri specifice la susţinerea acordată de UE partenerilor estici, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări majore de securitate regională, energetică şi necesită sprijin european consolidat pentru a-şi întări rezilienţa, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAI), relatează Agerpres.
Potrivit unui comunicat transmis de MAE, în cadrul reuniunii, miniştrii şi secretarii de stat pentru afaceri europene din statele membre UE au avut un schimb de opinii cu privire la proiectul de concluzii ale Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, pe agenda căruia figurează agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, situaţia energetică şi cea economică la nivelul Uniunii, relaţiile externe, în special Summitul UE – Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) şi relaţia cu China, precum şi stadiul pregătirilor pentru reuniunile internaţionale COP27 privind schimbările climatice şi COP15 privind biodiversitatea.
Membrii CAG au avut, de asemenea, o dezbatere de orientare privind rezoluţia Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, au trecut în revistă stadiul statului de drept în Polonia, în baza art. 7(1) din Tratatele UE, şi au avut un schimb de opinii pe tema acţiunilor ulterioare Conferinţei privind viitorul Europei, cu accent pe calendarul de prezentare a propunerilor Parlamentului European în temeiul art. 48(2) din Tratatele UE. Comisia Europeană a prezentat comunicarea sa cu tema „Asigurarea respectării legislaţiei UE pentru o Europă care dă rezultate”, precizează MAE.
Referitor la energie, Daniela Gîtman a subliniat că obiectivul principal al României este obţinerea unei reduceri durabile a preţurilor la gaz şi energie electrică pentru consumatori înainte de sezonul de iarnă, prin decuplarea preţului gazelor de cel al energiei electrice.
Oficialul român a insistat pentru adoptarea unor măsuri eficiente de atingere a acestui obiectiv, mai ales prin plafonarea preţurilor la achiziţionarea en-gros a gazelor în întreaga Uniune, concepută astfel încât să asigure securitatea aprovizionării şi distribuţia echitabilă a volumelor de gaze în UE, prin reformarea design-ului pieţei energetice europene şi operaţionalizarea platformei UE de achiziţie în comun a gazelor înainte de sosirea iernii, se arată în comunicatul citat.
Potrivit MAE, Gîtman a apreciat că actuala formă a concluziilor reprezintă un pas în direcţia corectă, sens în care a menţionat coridorul temporar de preţ dinamic pentru gaze naturale şi a subliniat nevoia de includere a unui mecanism european de compensare a diferenţei între preţul de piaţă şi preţul plafonat, în mod echitabil şi transparent.
În intervenţia pe tema acţiunilor ulterioare Conferinţei privind viitorul Europei, cu accent pe calendarul de prezentare a propunerilor Parlamentului European în temeiul art. 48(2) din Tratatele UE, secretarul de stat român a reiterat faptul că UE ar trebui să acorde prioritate în acest moment propunerilor cetăţenilor europeni, care pot fi implementate în cadrul actual al tratatelor şi care aduc beneficii tangibile acestora.
De asemenea, ea a evidenţiat nevoia unei analize aprofundate la nivelul UE, într-un mod care să consolideze capacitatea Uniunii de a menţine unitatea şi coeziunea necesare pentru a face faţă provocărilor actuale. A apreciat utilitatea organizării, în decembrie 2022, a evenimentului de feed-back al Conferinţei privind viitorul Europei, cu atât mai mult cu cât, în contextul geopolitic actual marcat de multiple provocări, este necesar un răspuns adecvat la aşteptările cetăţenilor europeni, se mai arată în comunicatul amintit.
În cadrul dezbaterii de orientare asupra rezoluţiei Parlamentului European referitoare la propunerea de Regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, oficialul român a apreciat obiectivul iniţiativei de întărire a dimensiunii europene a alegerilor pentru Parlamentul European.
Secretarul de stat a evidenţiat că, având în vedere implicaţiile largi ale propunerii, este relevantă o analiză detaliată a impactului schimbărilor propuse asupra cadrelor legislative electorale naţionale.
Gîtman a subliniat necesitatea evitării apariţiei unui dezechilibru între statele membre ale UE şi între partidele politice mari şi cele mai mici, luându-se în considerare specificul naţional al proceselor de vot în statele membre şi a pledat pentru o analiză detaliată a aspectelor din propunerea în discuţie care presupun ajustări ale legislaţiilor naţionale, în special a acelor aspecte legate de votul prin corespondenţă, stabilirea unei date unice pentru desfăşurarea alegerilor şi vârsta minimă a candidaţilor şi a electorilor, adaugă MAE.
Oficialul român a arătat că listele transnaţionale pot fi un aspect pozitiv, necesitând însă o examinare temeinică, inclusiv din perspectiva asigurării echilibrului în reprezentarea statelor membre în interiorul Parlamentului European, conchide sursa citată.
