România exportă peste 1 200 MW de energie în Republica Moldova, în plin val de frig

Fluxurile de energie electrică dintre România, Republica Moldova și Ucraina au revenit la valori ridicate duminică seara, după avaria gravă produsă sâmbătă dimineață, care a afectat semnificativ sistemele energetice din regiune. România a reluat exporturile masive peste Prut, la o putere de peste 1 000 MW, o parte importantă din electricitate fiind direcționată mai departe către Ucraina, unde infrastructura energetică rămâne serios afectată de atacurile rusești, în condiții de ger puternic.

Potrivit profit.ro, în dimineața zilei de luni, din România către Republica Moldova intrau peste 1 200 MW, iar Moldova exporta mai departe în Ucraina peste 800 MW. Grosul energiei românești tranzitează linia de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești–MGRES, cu aproape 1 180 MW, restul fluxurilor fiind asigurate prin cele patru linii de 110 kV dintre cele două state. Nivelul ridicat al exporturilor este susținut și de producția mare a parcurilor eoliene din România, care au generat aproape 2 000 MW, reprezentând aproximativ un sfert din producția națională de energie, peste nivelul consumului intern din acel moment, potrivit datelor publicate de Transelectrica.

Defecțiunea de sâmbătă, produsă la ora 10:42, a dus la o scădere bruscă a energiei livrate din România către Republica Moldova, de la 1 015 MW la doar 101 MW, din cauza unei căderi de tensiune pe linia Isaccea–Vulcănești–MGRES. Potrivit Moldelectrica, exporturile românești au revenit la circa 1 000 MW duminică, în jurul orei 19:00, după finalizarea lucrărilor de reparație. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că linia Vulcănești–MGRES a fost reconectată, pusă sub tensiune și sincronizată cu sistemul energetic.

Un segment al liniei, aflat pe teritoriul Ucrainei, ar fi fost afectat de depuneri masive de chiciură, cedând sâmbătă dimineață și declanșând sistemele automate de protecție, pe fondul altor probleme tehnice din rețeaua ucraineană. Până la restabilirea completă a interconectării, Republica Moldova importa energie din România în regim de insulă prin interconexiunile de 110 kV, la o putere de aproximativ 205 MW, iar alte 320 MW erau tranzitate prin rute alternative. Ministrul energiei de la Kiev, Denys Șmihal, a declarat că finalizarea reparațiilor la linia de înaltă tensiune care leagă Ucraina de Republica Moldova a adus circa 500 MW suplimentari pentru stabilizarea alimentării cu energie în sudul țării. Autoritățile române au precizat că sistemul energetic național a funcționat fără probleme, fără întreruperi pentru consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#avarie #Energie electrică #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.