România, într-un top al celor mai periculoase țări pentru turiști. La ce să fii atent când mergi în vacanță peste Prut

02 Ian. 2023, 13:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Ian. 2023, 13:40 // Au Bani //  MD Bani

Un clasament recent plasează România pe primul loc între statele europene din punctul de vedere al riscului de deces pentru turiști.

Topul realizat de The Swiftest exclude state în război, ca Rusia și Ucraina, și utilizează, spun autorii săi, statistici independente, de la OMS, Banca Mondială, ONU etc. Pe baza acestora, România e plasată pe locul 13 dintre cele 50 de state luate în calcul (cele mai populare printre turiști la nivel global). Trebuie precizat că The Swiftest colectează date privind riscurile de călătorie și colaborează cu companii de asigurări de călătorie.

Clasamentul celor mai periculoase state la nivel global este condus de Africa de Sud. România mai este depășită de India, Mexic, Arabia Saudită și China.

Iranul e considerat mai puțin periculos față de România, la fel Uzbekistanul și Bulgaria (care se clasează pe locul 25).

Cele mai „puțin mortale” țări pentru turiști sunt Singapore, Danemarca și Țările de Jos.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ce riscuri îi paște pe turiști în România?

  • Cea mai slabă notă – F – la riscul de deces prin otrăvire (involuntară).
  • Note foarte proaste și la boli transmisibile și accidente – surprinzător, însă, nu și la decese în accidente rutiere, unde România a obținut nota B-.

Conform celor mai recente date OMS, în 2019, în România rata de decese prin otrăvire a fost de 1,89 la 100.000 de locuitori, în vreme ce în alte state europene era sub 1 – chiar și în Bulgaria.

De asemenea, România are una dintre cele mai ridicate rate ale deceselor la suta de mii de locuitori – 1.427 în 2019, conform Eurostat, fiind depășiți la nivelul UE doar de Bulgaria.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!