România, într-un top al celor mai periculoase țări pentru turiști. La ce să fii atent când mergi în vacanță peste Prut

Un clasament recent plasează România pe primul loc între statele europene din punctul de vedere al riscului de deces pentru turiști.

Topul realizat de The Swiftest exclude state în război, ca Rusia și Ucraina, și utilizează, spun autorii săi, statistici independente, de la OMS, Banca Mondială, ONU etc. Pe baza acestora, România e plasată pe locul 13 dintre cele 50 de state luate în calcul (cele mai populare printre turiști la nivel global). Trebuie precizat că The Swiftest colectează date privind riscurile de călătorie și colaborează cu companii de asigurări de călătorie.

Clasamentul celor mai periculoase state la nivel global este condus de Africa de Sud. România mai este depășită de India, Mexic, Arabia Saudită și China.

Iranul e considerat mai puțin periculos față de România, la fel Uzbekistanul și Bulgaria (care se clasează pe locul 25).

Cele mai „puțin mortale” țări pentru turiști sunt Singapore, Danemarca și Țările de Jos.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Ce riscuri îi paște pe turiști în România?

Cea mai slabă notă – F – la riscul de deces prin otrăvire (involuntară).
Note foarte proaste și la boli transmisibile și accidente – surprinzător, însă, nu și la decese în accidente rutiere, unde România a obținut nota B-.

Conform celor mai recente date OMS, în 2019, în România rata de decese prin otrăvire a fost de 1,89 la 100.000 de locuitori, în vreme ce în alte state europene era sub 1 – chiar și în Bulgaria.

De asemenea, România are una dintre cele mai ridicate rate ale deceselor la suta de mii de locuitori – 1.427 în 2019, conform Eurostat, fiind depășiți la nivelul UE doar de Bulgaria.

#pericole #vacanta #turisti #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile obţinute din exporturile de petrol şi produse petroliere ale Rusiei au atins, în noiembrie, ”cel mai scăzut nivel” de la invazia la scară mare a Ucrainei şi de la criza cauzată de pandemia COVID-19, anunţă într-un raport lunar Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

Exporturile de petrol brut şi de produse petroliere au scăzut cu 420.000 de barili pe zi, ajungând la 6.9 milioane de barili pe zi în noiembrie, subliniază AIE în acest raport, publicat joi.

Astfel, ”scăderea volumelor exporturilor, alături de preţuri mai mici, a redus veniturile la 11 miliarde de dolari, cu 3,8 miliarde de dolari mai puţin de la an la an, şi cu 11,4 miliarde de dolari sub media primului semestru din 2022 după invazia Ucrainei”.

Sectorul energetic, plămânul economic al Rusiei, se află atât sub presiunile sancţiunilor Occidentului care vizează oprirea finanţării războiului pe care-l poartă Moscova în Ucraina, cât şi a unei intensificări, din vară, a atacurolor ucrainene care vizează rafinării şi infrastructuri ale hidrocarburilor.

Exporturile de petrol brut rusesc au scăzut în noiembrie cu 290.000 de barili pe zi faţă de octombrie, iar exporturile de produse petroliere au scăzut cu 130.000 de barili pe zi.

AIE notează că exporturile pe cale maritimă la Marea Neagră au scăzut cu 42%, atingând 910.000 de barili pe zi, ”penalizate de recente atacuri ucrainene vizând nave şi instalaţii ale ”flotei fantomă” folosite pentru a ocoli sancţiunile internaţionale.

Potrivit AIE, Turcia şi India par ”principalele două destinaţii afectate de această scădere”.