România, pe locul trei în topul celor mai mari producători de petrol din UE, în 2022

Cei mai mari producători de petrol din Uniunea Europeană au fost, în 2022, Italia (4,5 milioane de tone), Danemarca (3,2 milioane de tone) şi România (3 milioane de tone), potrivit datelor Eurostat.

Conform acestor date, producţia de ţiţei a UE a continuat să scadă în 2022, în pofida unei creşteri semnificative a preţurilor la petrol, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina. Producţia de petrol a UE a coborât în 2022 la un minim istoric de 16,3 milioane de tone, cu 7,4% mai puţin decât în 2021.

Luând în vedere un orizont mai lung de timp, producţia de ţiţei a UE este în scădere începând din 2004, când a atins un vârf de 41,8 milioane de tone, ceea ce înseamnă că producţia din 2022 a fost mai mică cu 61% comparativ cu maximumul istoric din 2004.

În 2022 comparativ cu 2021, producţia de petrol a scăzut şi în primii trei producători: Italia (minus 8%), Danemarca (minus 2%) şi România (minus 6%).

Potrivit Eurostat, dependenţa UE de importurile de petrol şi produse petroliere a atins un nou maxim istoric de 97,7% în 2022, după ce în 2021 această dependenţă a înregistrat un declin semnificativ până la 91,6%.

În 2022, importurile totale de ţiţei brut ale UE s-au cifrat la 479,6 milioane de tone, o creştere considerabilă cu 7,4 puncte procentuale comparativ cu 2021, când aceste importuri au coborât la cel mai redus nivel din ultimii 31 de ani. Cele mai multe importuri au venit din Rusia (88,4 milioane de tone), Norvegia (54,1 milioane de tone), SUA (48,3 milioane de tone), Irak (37,2 milioane de tone) şi Kazahstan (36,6 milioane de tone).

Tot în 2022, rafinăriile din UE au produs 544,3 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, în creştere cu 4,5% comparativ cu 2021. Cei mai mari producători de produse petroliere au fost: Germania (99,9 milioane de tone echivalent petrol), Italia (74,6 milioane de tone echivalent petrol), Spania (63,4 milioane de tone echivalent petrol) şi Ţările de Jos (59,6 milioane de tone echivalent petrol). Urmează, în ordine, Franţa, Grecia, Belgia, Polonia, Suedia şi România, cu o producţie mai mică de 20 de milioane de tone echivalent petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#producator #petrol #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul danez a anunțat o majorare semnificativă a cheltuielilor de apărare pentru Groenlanda, la doar câteva ore după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a repetat dorința de a cumpăra acest teritoriu arctic, notează BBC.

Ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că pachetul de cheltuieli va fi „o sumă de miliarde de coroane”, echivalentul a cel puțin 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de lire sterline). El a descris momentul anunțului ca fiind o „ironie a sorții”. Luni, Trump a spus că deținerea și controlul asupra acestei mari insule sunt o „necesitate absolută” pentru Statele Unite.

Groenlanda, un teritoriu autonom danez, găzduiește o mare facilitate spațială americană și este strategic importantă pentru SUA, aflându-se pe ruta cea mai scurtă între America de Nord și Europa. Insula are, de asemenea, rezerve minerale importante.

Poulsen a spus că pachetul financiar va permite achiziționarea a două nave de inspecție noi, două drone de lungă rază și două echipe suplimentare de sania trasă de câini. De asemenea, va include fonduri pentru creșterea numărului de personal la Comandamentul Arctic din capitala Nuuk și modernizarea unuia dintre cele trei aeroporturi civile principale ale Groenlandei pentru a putea opera avioane F-35.

„Nu am investit suficient în Arctica în ultimii ani, acum planificăm o prezență mai puternică”, a declarat ministrul Apărării. Deși nu a oferit o sumă exactă pentru pachet, mass-media daneză estimează că aceasta va fi între 12-15 miliarde de coroane.

Anunțul a venit la o zi după ce Trump a afirmat pe platforma sa de socializare Truth Social: „Pentru scopuri de securitate națională și libertate în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că deținerea și controlul asupra Groenlandei sunt o necesitate absolută.” Totuși, Trump a adăugat că groenlandezii ar trebui să rămână deschiși la cooperare și comerț, mai ales cu vecinii lor. Analiștii spun că acest plan este în discuție de mult timp și nu trebuie considerat o reacție directă la comentariile lui Trump.

Până acum, Danemarca a fost foarte lentă în extinderea capacității sale militare în Groenlanda, iar dacă țara nu va reuși să protejeze apele din jurul teritoriului împotriva incursiunilor Chinei și Rusiei, cerințele SUA pentru un control mai mare vor crește, spun aceștia.

Colonelul Steen Kjaergaard de la Academia de Apărare din Danemarca sugerează că intenția lui Trump a fost să preseze Danemarca pentru a face acest pas. „Este probabil ca acest lucru să fi fost declanșat de atenția reînnoită a lui Trump asupra necesității de control aerian și maritim în jurul Groenlandei și de evoluțiile interne din Groenlanda, unde unii exprimă dorința de a se orienta spre SUA – un nou aeroport internațional a fost inaugurat recent în Nuuk”, a spus el pentru BBC.

„Cred că Trump este inteligent… el face ca Danemarca să prioritizeze capacitățile sale militare în Arctica prin ridicarea acestei voci, fără a fi nevoie să preia un sistem de bunăstare foarte neamerican”, a adăugat acesta, referindu-se la dependența Groenlandei de subvențiile din Copenhaga.

Sugestia inițială a lui Trump din 2019 de a achiziționa Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, a dus la o ripostă similară din partea liderilor groenlandezi.