România se zgaibără în Schengen! Olanda îi taie avântul: Procesul necesită timp

Olanda este ultimul stat care nu şi-a precizat clar poziţia faţă de dorinţa României de a intra, în 2022, în spaţiul Schengen. Ambasadorul Olandei la Bucureşti a declarat pentru Europa Liberă că răspunul nu ar fi unul pozitiv, pentru moment.

Roelof van Ees, ambasadorul în România al Ţărilor de Jos, a declarat pentru Europa Liberă, care este poziţia oficială a ţării sale cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen.

Răspunsul acestuia nu a fost unul concret, cu atât mai puţin afirmativ: „Poziţia olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă: atunci când cerinţele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informaţii actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen”.

Potrivit declaraţiei, Olanda va ţine cont de un aspect important în momentul în care va lua decizia, şi anume progresele Bucureştiului în domeniul Justiţiei şi al statului de drept din România. De asemenea, România trebuie să respecte normele care se referă „atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât şi la statul de drept (MCV)”.

Cu toate acestea, răspunul Olandei ar putea fi afirmativ, însă, după ce situaţia României va fi analizată. „Când aceste informaţii sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informaţii, şi la nivel politic. Acest lucru necesită timp”, a precizat Roelof van Ees.

Posibila aprobare a Olandei pentru aderarea României trebuie să fie acceptată şi de parlamentul din Haga, oraşul în care sunt sediile instituţiilor guvernamentale şi legislative din Ţările de Jos. „Guvernul olandez va solicita aprobarea prealabilă a parlamentului olandez cu privire la o decizie privind aderarea la Schengen”.

Premierul Olandei, Mark Rutte, vizitează miercuri România. Vizita acestuia are loc cu două luni înainte de un vot decisiv în Consiliul UE pentru o eventuală aderare a României la spaţiul Schengen.

#Schengen #Olanda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.