România și Moldova, scut comun în fața unei eventuale crize a gazelor

În urma deciziei fraților noștri de peste Prut de a institui starea de alertă timpurie pe piața gazelor naturale, ca urmare a evenimentelor recente din regiunea Kursk, România a reacționat prompt pentru a sprijini Republica Moldova, potrivit unui mesaj al ministrului Energiei de la București, Sebastian Burduja.

Într-o discuție telefonică de ultimă oră, Ministrul Energiei al României a coordonat eforturile cu omologul său moldovean, Victor Parlicov, asigurându-l de sprijinul total și permanent al României.

„Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență,” a declarat ministrul român. România, prin noua sa Strategie Energetică, s-a angajat să susțină securitatea energetică a Republicii Moldova și dispune de capacitatea necesară pentru a face față provocărilor actuale.

Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, a devenit încă de anul trecut operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, jucând un rol crucial în menținerea stabilității energetice a țării vecine. Gazoductul Iași-Chișinău, operațional din 2022, continuă să fie extins prin proiectul Centura Chișinău, iar linia de interconexiune Suceava-Bălți, o prioritate strategică, este planificată să fie finalizată până în 2027.

„Vom continua să ne concentrăm toate energiile pe unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului,” a subliniat oficialul român, adăugând că relația dintre cele două țări este una unică, fundamentată pe un trecut comun și o viziune împărtășită pentru viitor.

Această colaborare strânsă subliniază importanța solidarității dintre România și Republica Moldova în fața provocărilor energetice și geopolitice actuale, demonstrând că cele două țări sunt mai puternice împreună.

#burduja #parlicov #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.