România și Moldova, scut comun în fața unei eventuale crize a gazelor

08 Aug. 2024, 20:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2024, 20:56 // Actual //  bani.md

În urma deciziei fraților noștri de peste Prut de a institui starea de alertă timpurie pe piața gazelor naturale, ca urmare a evenimentelor recente din regiunea Kursk, România a reacționat prompt pentru a sprijini Republica Moldova, potrivit unui mesaj al ministrului Energiei de la București, Sebastian Burduja.

Într-o discuție telefonică de ultimă oră, Ministrul Energiei al României a coordonat eforturile cu omologul său moldovean, Victor Parlicov, asigurându-l de sprijinul total și permanent al României.

„Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență,” a declarat ministrul român. România, prin noua sa Strategie Energetică, s-a angajat să susțină securitatea energetică a Republicii Moldova și dispune de capacitatea necesară pentru a face față provocărilor actuale.

Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, a devenit încă de anul trecut operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, jucând un rol crucial în menținerea stabilității energetice a țării vecine. Gazoductul Iași-Chișinău, operațional din 2022, continuă să fie extins prin proiectul Centura Chișinău, iar linia de interconexiune Suceava-Bălți, o prioritate strategică, este planificată să fie finalizată până în 2027.

„Vom continua să ne concentrăm toate energiile pe unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului,” a subliniat oficialul român, adăugând că relația dintre cele două țări este una unică, fundamentată pe un trecut comun și o viziune împărtășită pentru viitor.

Această colaborare strânsă subliniază importanța solidarității dintre România și Republica Moldova în fața provocărilor energetice și geopolitice actuale, demonstrând că cele două țări sunt mai puternice împreună.

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Ian. 2026, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!