România și Moldova, scut comun în fața unei eventuale crize a gazelor

08 Aug. 2024, 20:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2024, 20:56 // Actual //  bani.md

În urma deciziei fraților noștri de peste Prut de a institui starea de alertă timpurie pe piața gazelor naturale, ca urmare a evenimentelor recente din regiunea Kursk, România a reacționat prompt pentru a sprijini Republica Moldova, potrivit unui mesaj al ministrului Energiei de la București, Sebastian Burduja.

Într-o discuție telefonică de ultimă oră, Ministrul Energiei al României a coordonat eforturile cu omologul său moldovean, Victor Parlicov, asigurându-l de sprijinul total și permanent al României.

„Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență,” a declarat ministrul român. România, prin noua sa Strategie Energetică, s-a angajat să susțină securitatea energetică a Republicii Moldova și dispune de capacitatea necesară pentru a face față provocărilor actuale.

Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, a devenit încă de anul trecut operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, jucând un rol crucial în menținerea stabilității energetice a țării vecine. Gazoductul Iași-Chișinău, operațional din 2022, continuă să fie extins prin proiectul Centura Chișinău, iar linia de interconexiune Suceava-Bălți, o prioritate strategică, este planificată să fie finalizată până în 2027.

„Vom continua să ne concentrăm toate energiile pe unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului,” a subliniat oficialul român, adăugând că relația dintre cele două țări este una unică, fundamentată pe un trecut comun și o viziune împărtășită pentru viitor.

Această colaborare strânsă subliniază importanța solidarității dintre România și Republica Moldova în fața provocărilor energetice și geopolitice actuale, demonstrând că cele două țări sunt mai puternice împreună.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!