România și Moldova, scut comun în fața unei eventuale crize a gazelor

În urma deciziei fraților noștri de peste Prut de a institui starea de alertă timpurie pe piața gazelor naturale, ca urmare a evenimentelor recente din regiunea Kursk, România a reacționat prompt pentru a sprijini Republica Moldova, potrivit unui mesaj al ministrului Energiei de la București, Sebastian Burduja.

Într-o discuție telefonică de ultimă oră, Ministrul Energiei al României a coordonat eforturile cu omologul său moldovean, Victor Parlicov, asigurându-l de sprijinul total și permanent al României.

„Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență,” a declarat ministrul român. România, prin noua sa Strategie Energetică, s-a angajat să susțină securitatea energetică a Republicii Moldova și dispune de capacitatea necesară pentru a face față provocărilor actuale.

Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, a devenit încă de anul trecut operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, jucând un rol crucial în menținerea stabilității energetice a țării vecine. Gazoductul Iași-Chișinău, operațional din 2022, continuă să fie extins prin proiectul Centura Chișinău, iar linia de interconexiune Suceava-Bălți, o prioritate strategică, este planificată să fie finalizată până în 2027.

„Vom continua să ne concentrăm toate energiile pe unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului,” a subliniat oficialul român, adăugând că relația dintre cele două țări este una unică, fundamentată pe un trecut comun și o viziune împărtășită pentru viitor.

Această colaborare strânsă subliniază importanța solidarității dintre România și Republica Moldova în fața provocărilor energetice și geopolitice actuale, demonstrând că cele două țări sunt mai puternice împreună.

#burduja #parlicov #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.