România și Moldova, scut comun în fața unei eventuale crize a gazelor

În urma deciziei fraților noștri de peste Prut de a institui starea de alertă timpurie pe piața gazelor naturale, ca urmare a evenimentelor recente din regiunea Kursk, România a reacționat prompt pentru a sprijini Republica Moldova, potrivit unui mesaj al ministrului Energiei de la București, Sebastian Burduja.

Într-o discuție telefonică de ultimă oră, Ministrul Energiei al României a coordonat eforturile cu omologul său moldovean, Victor Parlicov, asigurându-l de sprijinul total și permanent al României.

„Ne-am coordonat, așa cum am făcut-o mereu, pentru a gestiona această situație cu maximă eficiență,” a declarat ministrul român. România, prin noua sa Strategie Energetică, s-a angajat să susțină securitatea energetică a Republicii Moldova și dispune de capacitatea necesară pentru a face față provocărilor actuale.

Vestmoldtransgaz, subsidiara Transgaz, a devenit încă de anul trecut operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Republica Moldova, jucând un rol crucial în menținerea stabilității energetice a țării vecine. Gazoductul Iași-Chișinău, operațional din 2022, continuă să fie extins prin proiectul Centura Chișinău, iar linia de interconexiune Suceava-Bălți, o prioritate strategică, este planificată să fie finalizată până în 2027.

„Vom continua să ne concentrăm toate energiile pe unirea sistemelor energetice ale Republicii Moldova și României, pentru a garanta stabilitatea, securitatea și dezvoltarea pe ambele maluri ale Prutului,” a subliniat oficialul român, adăugând că relația dintre cele două țări este una unică, fundamentată pe un trecut comun și o viziune împărtășită pentru viitor.

Această colaborare strânsă subliniază importanța solidarității dintre România și Republica Moldova în fața provocărilor energetice și geopolitice actuale, demonstrând că cele două țări sunt mai puternice împreună.

#burduja #parlicov #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mişcarea Alternativa Naţională solicită guvernării să renunțe la ceea ce numește o politică iresponsabilă față de sectorul agricol și cere măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor. Formațiunea îndeamnă autoritățile să nu admită acumularea de restanțe la plata obligațiilor față de agricultori, să majoreze fondul de subvenționare cel puțin până la nivelul anului precedent și să schimbe mecanismul de acordare a subvențiilor, pe baza unor analize profesioniste ale situației reale din sector.

Totodată, Alternativa Națională cere protejarea pieței interne și susținerea exportatorilor agricoli, subliniind că doar prin astfel de măsuri Republica Moldova poate relansa agricultura, crește ponderea acesteia în formarea PIB, acoperi o parte semnificativă a necesităților pieței interne și crea noi locuri de muncă.

Formațiunea își exprimă „indignarea” față de atitudinea guvernării, acuzând partidul de la putere, Partidul Acțiune și Solidaritate, de o abordare „batjocoritoare” față de fermieri. Potrivit Alternativa Națională, de la venirea PAS la guvernare, restanțele la plata subvențiilor au crescut constant, ajungând într-o situație „ieșită din comun”, marcată inclusiv de decizia de reducere a subvențiilor pentru agricultură.

Datele prezentate de formațiune arată că restanțele din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural au crescut de la 1,29 miliarde de lei la sfârșitul anului 2022, la 1,33 miliarde de lei în 2023 și 2,13 miliarde de lei în 2024, depășind 3 miliarde de lei la finele anului 2025. Astfel, în anii de guvernare ai PAS, valoarea restanțelor ar fi crescut de aproape trei ori.

Alternativa Națională mai susține că, în noiembrie 2025, în fondul de subvenționare existau circa 100 de milioane de lei nevalorificați, fapt care, potrivit formațiunii, demonstrează lipsa de responsabilitate și de voință a guvernării de a sprijini efectiv fermierii. În același context, este criticată decizia de a reduce subvențiile pentru agricultură în 2026 cu 190 de milioane de lei.

În plan comercial, Alternativa Națională afirmă că, în perioada guvernării PAS, exporturile de produse agricole au scăzut, în timp ce importurile au crescut. Dacă în 2022 exporturile agricole se ridicau la 1,94 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2025 acestea ar fi ajuns la 1,51 miliarde de dolari. În același timp, deficitul comercial pe segmentul produselor agricole ar fi atins în 2025 nivelul de 70 de milioane de dolari.

Formațiunea mai afirmă că, în ultimii ani, contribuția agriculturii la formarea Produsului Intern Brut a coborât până la aproximativ 7%, în pofida datelor oficiale prezentate de guvernare, pe care Alternativa Națională le califică drept „manipulatoare” și care ar indica o creștere semnificativă a sectorului agricol în 2025.