De la începutul invaziei pe scară largă, adică din 24 februarie 2022, Rusia a tras 4.750 de rachete asupra Ucrainei, scrie Forbes, subliniind că acum agresorul nu are nicio șansă de a continua să producă acest tip de arme, din cauza sancțiunilor impuse de Occident.

Forbes precizează că în 13 luni, Rusia a folosit împotriva Ucrainei 2.475 de rachete cu rază lungă de acțiune, în valoare de 12,5 miliarde de dolari, precum și aproximativ 2.300 de rachete cu rază scurtă de acțiune în valoare de 3,5 miliarde de dolari.

„Bombardarea Ucrainei a devenit una dintre cele mai scumpe campanii de atac din istoria modernă. Dar, spre deosebire de operațiunile Statelor Unite și ale aliaților săi, acestea nu au oferit un avantaj tangibil Federației Ruse pe câmpul de luptă ”, scrie publicația.

În prezent, există o lipsă de rachete Kalibr și X-555/X-101 pentru armata rusă, acestea fiind din gama mai ieftină. Drept urmare, forțele de ocupație sunt nevoite să folosească modele mai scumpe, precum „Kinjal” Kh-47 și Kh-22 pentru a atinge ținte în Ucraina. Potrivit Forbes, de la 3 ianuarie 2023, Federația Rusă mai are 59 de rachete Kalibr. În prezent, Moscova poate produce doar 15 astfel de rachete pe lună.

În ceea ce privește X555/101, stocul lor este epuizat în proporție de 90%. Dar rușii dispun încă de mii de rachete cu rază scurtă de acțiune S-300, pe care le folosesc acum pentru a lovi teritoriile din prima linie.

Rusia are o gamă largă de rachete de croazieră și balistice pe care le-a folosit pentru a ataca Ucraina, orașele sale, țintele militare și civile, ea începând deja să lanseze rachete asupra Kievului și a celorlalte obiective strategice imediat după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că a autorizat o „operațiune militară” în țara vecină.

În ultimii ani forțele militare ale Rusiei s-au concentrat pe dezvoltarea unor capacități de atac cu rachete, ca parte a programului președintelui Vladimir Putin de a face din Rusia din nou un lider mondial în acest domeniu. Însă rachetele ce sunt lansate împotriva Ucrainei în prezent sunt cel mai probabil dezvoltate în anii 1990-2000, unele dintre ele fiind versiuni modernizate ale unor sisteme sovietice.

Rusia produce rachete antiaeriene cât restul lumii la un loc, a susținut președintele Vladimir Putin, reacționând la relatările privind lipsa de muniţie a armatei ruse. În ceea ce priveşte apărarea antiaeriană de diferite clase, producţia rusă este comparabilă cu producţia mondială”, a afirmat liderul de la Kremlin.

3M14 Kalibr (SS-N-30A)

Racheta 3M14 Kalibr (denumită de NATO SS-N-30A) este o rachetă de croazieră mare-sol care a devenit un pilon al Marinei Militare a Rusiei în ultimii ani.

Deși de regulă în presă este denumită simplu „Kalibr”, SS-N-30A este de fapt doar una dintre rachetele din familia mai mare de arme mare-sol Kalibr, care include racheta anti-navă SS-N-27 („Sizzler”) și racheta anti-submarin 91R.

Toate cele trei rachete Kalibr folosesc același sistem de lansare vertical care devine norma în marina rusă.

Rachetele 3M14 Kalibr pot fi lansate de pe o navă de război sau un submarin și, cu o rază de 1.500-2.500 de kilometri, pot lovi direct Kievul din Marea Neagră.

Racheta 9M729 (SSC-8) „Screwdriver”

SSC-8 „Screwdriver” este o rachetă de croazieră lansată de la sol cu o rază de 2.500 de kilometri. Dezvoltarea sa de către Rusia a determinat Statele Unite să se retragă în 2018 din Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară.

Rusia a demarat dezvoltarea în secret a rachetei SSC-8 la mijlocul anilor 2000 și a făcut primele teste de zbor cu aceasta în 2008. Primul test de lovire a unei ținte a avut loc în 2014 și un al doilea în septembrie 2015.

Kh-101, rachetă de croazieră lansată de la sol
Aceasta este o rachetă de croazieră aer-sol de tip stealth care a fost proiectată pentru a eluda sistemele de apărare antiaeriană prin zburarea la altitudini mici, aproape de sol, pentru a evita sistemele radar.

Se crede că precizia sa este destul de ridicată, ea folosind sistemul electronic de navigație prin satelit GLONASS (echivalentul rusesc al GPS) și ghidare de la distanță, având o rază de 2.500-2.800 de kilometri.

Dezvoltarea Kh-101 a început la sfârșitul anilor 1980 și ea a fost accelerată în 1995. Kh-101 a fost testată cu succes pentru prima dată în august 2003 și a intrat în componența forțelor aeriene ruse în 2012.

În ultimii 10 ani Rusia a folosit Kh-101 în timpul mai multor atacuri împotriva unor poziții deținute de Statul Islamic în Siria, ca parte a eforturilor sale de a susține regimul președintelui Bashar al-Assad.

Kh-55 (AS-15 „Kent”), rachetă aer-sol

Kh-55 este o rachetă de croazieră aer-sol care a început să fie dezvoltată de Uniunea Sovietică în 1971. Proiectată inițial ca un sistem strategic capabil să poarte un focos nuclear la o distanță de până la 2.500 de kilometri, Kh-55 a fost modificată ulterior în mai multe variante distincte pentru a transporta și focoase convenționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fuzelajul său cilindric este foarte asemănător cu cel al cunoscutelor rachete americane Tomahawk. În ceea ce privește diametrul ele sunt aproape identice.

Denumită de NATO, AS-15 „Kent”, racheta rusească folosește sistemul de navigație TERCOM, având o precizie de 25 de metri.

9K720 Iskander (SS-26 „Stone”), rachetă de croazieră subsonică

Iskander este un sistem mobil de rachete balistice cu rază scurtă ce poate lovi ținte aflate la o distanță de până la 500 de kilometri. Folosind un lansator TEL și vehicule de susținere, sistemul poate lansa și rachete de croazieră.

În 2019 Rusia avea 12 de brigăzi de luptă Iskander-M, fiecare dintre acestea conținând 12 lansatoare și vehiculele de sprijin asociate.
Forțele armate ruse au folosit pentru prima dată rachetele Iskander în invazia Georgiei din 2008. Kremlinul a trimis de asemenea o unitate și în Siria în 2016 dar ea nu a fost folosită.