Rusia a pierdut în Ucraina de două ori mai multe avioane, în comparație cu Uniunea Sovietică în Afganistan

Comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni, a declarat că, începând cu 24 februarie 2022, apărătorii ucraineni au doborât de două ori mai multe avioane rusești decât a pierdut Uniunea Sovietică în cei 10 ani de război din Afganistan.

Generalul a scris despre asta pe canalul său TelegramTelegram. Se pare că în timpul războiului ruso-ucrainean la scară largă, care durează de peste 8 luni, Rusia a pierdut 278 de avioane. În același timp, URSS, care a luptat cu Afganistanul în perioada 1979-1989, a pierdut doar 118 avioane sovietice.

Generalul Zalujni a remarcat că acesta este un indicator rușinos pentru Federația Rusă și a prezis, de asemenea, înfrângerea inevitabilă a țării agresoare.

Trebuie remarcat faptul că, în ciuda avantajului cantitativ în echipament și personal, armata rusă pierde în fața Ucrainei în capacitatea de a lupta, deoarece operează în cadrul gândirii sovietice.

Lumea a avansat iar strategiile militare pe care Rusia le folosește în războaiele moderne nu sunt la fel de eficiente ca înainte. Acesta este motivul pentru care țara agresoare a uimit de mai multe ori lumea cu „rezultatele sale rușinoase” în timpul războiului pe scară largă cu Ucraina.

#avioane #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.