Săptămâna trecută, cu ocazia unei întâlniri desfășurate cu ușile închise, desfășurată la sediul Băncii Naționale a Ucrainei, care acum are un post de control chiar la intrarea în sediu, înalți oficiali s-au izbit de noi previziuni, potrivit cărora economia țării lor, și așa devastată de război, s-ar putea deteriora și mai mult.
Cele două luni de atacuri neîncetate cu drone și cu rachete ale Rusiei au adus la ruină infrastructura Ucrainei de primă importanță, aruncând în aer previziunile economice anterioare, notează agenția rador.ro.
Înaintea acestor atacuri, Kievul credea că, anul viitor, ar avea nevoie de un ajutor străin de cel puțim $55 milioane ca să facă față cheltuielilor de bază – peste totalul cheltuielilor anuale ale țării anterioare războiului.
În prezent, cum sistemele energetice sunt grav afectate și fiind previzibile noi atacuri ale Rusiei, unii oficiali cred că Ucraina ar putea avea nevoie de încă $2 miliarde lunar, iar liderii politici au început să încerce să atragă o serie de susținători occidentali în eventualitatea unor asemenea scenarii în cel mai rău caz, scrie washingtonpost.com.
“Ce faci atunci când nu poți să-ți încălzești locuința, când nu poți gestiona magazine, fabrici sau centrale, iar economia ta nu mai funcționează?”, a întrebat retoric Oleg Ustenko, consilier pe probleme economice al președintelui Zelenski. “O să cerem mai mult ajutor financiar, iar Putin face toate astea ca să distrugă unitatea aliaților”.
La reuniunea de săptămâna trecută, oficiali ai băncii centrale s-au gândit la ce s-ar putea întâmpla dacă atacurile Rusiei se intensifică. Oamenii ar putea fugi în valuri din Ucraina, luând-și banii cu ei și putând astfel provoca prăbușirea monedei naționale, ei încercând să-și schimbe hrivnele ucrainene în euro sau în dolari.
Guvernul ucrainean ar putea rămâne fără rezerve de valută, neputând plăti niște importuri de primă importanță și neputându-și respecta obligațiile vizând achitarea datoriilor din strănătate – un scenariu ca de sfârșitul lumii, cunoscut drept o criză a balanței de plăți.
Înaintea declanșării atacurilor la adresa infrastructurii, pe data de 10 octombrie, oficialii ucraineni se arătau optimiști, crezând că ajutorul finaciar occidental le va permite să acopere, chiar dacă nu total, enorma gaură din buget din 2023.
Uniunea Europeană și Statele Unite au promis laolaltă ca, anul viitor, să aloce Ucrainei peste $30 miliarde, deși, în realitate, nici Bruxelles-ul și nici Washingtonul nu au aprobat vreun ban.
Un sprijin prevăzut pentru anul acesta s-a materializat destul de lent, silind Kievul să tipărească bani și să-și devalorizeze moneda ca să se asigure că econoimia va rămâne competitivă, dar sporind inflația cu peste 20%.
Dar acest ajutor, chiar dacă va sosi, este menit doar să mențină țara pe linia de plutire la nivel zilnic. El nu începe să acopere daunele din urmă, de sute de miliarde, provocate de război.
Kievul și susținătorii săi, sub presiune
Ministrul ucrainean de finanțe, Sergii Marcenko, era deja pe cale să îi ceară lui Janet L. Yellen, secretara Trezoreriei SUA, un ajutor de miliarde de dolari atunci când el a pus-o la curent cu bombardamentele Rusiei asupra infrastrcturii.
La vremea aceea, pe data de16 octombrie, se părea că SUA și Europa vor putea preîntâmpina dezastrul economic din Ucraina, Administrația Biden a ajutat la acoperirea unei părți din deficitul bugetar al Ucrainei. Deși cu întârziere, UE a oferit și ea spijin financiar.
Dominată de oligarhi și mereu în căutarea unei salvări, Ucraina se afla în degringoladă financiară cu mult timp înaintea invaziei Rusiei. Războiul zdrobitor i-a aruncat economia în haos.
Primăvara trecută, după ce Ucraina a blocat atacul Rusiei asupra Kievului, urgența imediată s-a potolit. Spre vară, oficialii onccidentali chiar au început să vorbească despre eventualitatea ca Rusia să fie silită să plătească pentru refacerea de după război, un demers care, potrivit estimăprilor Băncii Mondiale, ar costa $350 miliarde. Oficialii ucraineni vorbeau despre un fel de nou “Plan Marshall”, care ar duce și el la niște relații economice mai strânse cu Occidentul.
Când s-a întâlnit cu Yellen în octombrie, Marcenko a avertizat că atacurile asupra resurselor energetice ar putea depăși calculele anterioare, dar el nu știa cât de mult se va întăutăți situația. „Chiar la nivelul săptămânii respective, noi nu puteam estima cât de mult va ajunge Rusia să ne distrugă infrastrctura energetică”, și-a amintit Marcenko într-un interviu de luni, acordat la Ministerul Finanțelor, la puțin timp după ce el și echipa sa au reușit să se adăpostească într-o parcare subterană după ce sirena a sunat alarma, anunțând noi atacuri aeriene.
Administrațiile lui Zelenski și Biden erau deja alarmate de retorica republicanilor americani, care au obținut o infimă majoritate în Camera Reprezentanților, inclusiv de eventualul viitor președinte al Camerei, Kevin McCarthy (deputat din parteaa statului California), care a avertizat că Ucrainei nu i se va oferi un ‚cec îb alb’.
Cum cererea de ajutoare umanitare este în creștere, oficiali ucraineni din sectorul economiei au încercat să îi convingă pe omologii occidentali de necesitatea unui eventual program de sprijin vizând veniturile, care ar asigura un venit lunar de $50 de persoană, la un cost de $12 miliarde în șase luni, după cum a declarat cineva la curent cu subiectul.
Potrivit aceleiași persoane, totuși, ei s-au izbit de o reacție rece din partea oficialilor occidentali, aceștia temându-se deja că alocă un sprijin prea mare Ucrainei.
După atacurile din sectorul energetic, unii experți au susținut că s-ar putea ca Occidentul să facă prea puțin și nicidecum prea mult.
„Le oferim deja fonduri suficiente ca să evite o hiperinflație”, a declarat Jacob Kirkeggard, membru marcant al Fondului German Marshall din Statele Unite. „În mod clar, există riscul unei crize economice grave, iar singurul mijloc de a opri fenomenul va fi sporirea asistențe financiare”, a spus el. „Dar nu știu dacă un asemenea sprijin va exista”, a mai adăugat Kirkegaard.
