Rusia își blochează rivalii: Procuratura cere confiscarea activelor băncilor americane în valoare de 100 miliarde ruble

Procuratura Generală a Federației Ruse a solicitat instanței să blocheze 93,5 miliarde de ruble aflate în conturile băncilor americane The Bank of New York Mellon (BNY Mellon) și JP Morgan Chase Bank din Rusia, în cadrul unui caz privind confiscarea fostei „filiale” a Sberbank în Ucraina, scrie „Interfax”.

Conform plângerii depuse la Curtea de Arbitraj din Regiunea Moscova pe 30 septembrie, Procuratura cere recuperarea de la autoritățile ucrainene, Banca Națională a Ucrainei și cele două bănci americane a sumei de 372 milioane de dolari pentru exproprierea ilegală a Băncii Internaționale de Rezervă (MR-Bank), deținută de Sberbank. În acest sens, daunele ar urma să fie compensate din fondurile băncilor americane din Rusia.

Mai exact, instituția cere instanței să dispună ca Sberbank să primească „compensarea parțială a daunelor” din cele 6,25 miliarde de ruble aflate la BNY Mellon în conturi speciale, iar restul sumei să fie recuperat din conturile similare ale JPMorgan (unde se află 87,2 miliarde ruble).

Pe lângă cele două bănci americane, printre respondenți se numără Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Banca Națională a Ucrainei și „Fondul Național de Investiții al Ucrainei”.

Din plângerea Procuraturii reiese că, pe parcursul activității stabile a MR-Bank în Ucraina, acesta avea conturi corespondență la BNY Mellon și JP Morgan în valoare de 372 milioane de dolari. Potrivit instituției, în 2021, Consiliul Național de Securitate și Apărare a impus o interdicție asupra transferului capitalului MR-Bank în afara țării și asupra vânzării sale de către persoanele legate de bancă, cu scopul de a efectua „o captură planificată”.

Banca Națională a Ucrainei a revocat licența instituției financiare și a decis lichidarea acesteia. În mai 2022, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a decis confiscarea forțată a acțiunilor deținute de Sberbank, precum și a altor active financiare sub formă de creanțe în valoare de 14,9 miliarde grivne (aproximativ 34,6 miliarde ruble la cursul actual).

Sberbank și-a pierdut dreptul de proprietate, rămânând fără control asupra „filialei” sale. Fondurile MR-Bank din conturile băncilor americane sunt în continuare reținute și nu au fost restituite Sberbank-ului, subliniază Procuratura Generală.

#banc #procuratura #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.