Rusia își blochează rivalii: Procuratura cere confiscarea activelor băncilor americane în valoare de 100 miliarde ruble

Procuratura Generală a Federației Ruse a solicitat instanței să blocheze 93,5 miliarde de ruble aflate în conturile băncilor americane The Bank of New York Mellon (BNY Mellon) și JP Morgan Chase Bank din Rusia, în cadrul unui caz privind confiscarea fostei „filiale” a Sberbank în Ucraina, scrie „Interfax”.

Conform plângerii depuse la Curtea de Arbitraj din Regiunea Moscova pe 30 septembrie, Procuratura cere recuperarea de la autoritățile ucrainene, Banca Națională a Ucrainei și cele două bănci americane a sumei de 372 milioane de dolari pentru exproprierea ilegală a Băncii Internaționale de Rezervă (MR-Bank), deținută de Sberbank. În acest sens, daunele ar urma să fie compensate din fondurile băncilor americane din Rusia.

Mai exact, instituția cere instanței să dispună ca Sberbank să primească „compensarea parțială a daunelor” din cele 6,25 miliarde de ruble aflate la BNY Mellon în conturi speciale, iar restul sumei să fie recuperat din conturile similare ale JPMorgan (unde se află 87,2 miliarde ruble).

Pe lângă cele două bănci americane, printre respondenți se numără Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Banca Națională a Ucrainei și „Fondul Național de Investiții al Ucrainei”.

Din plângerea Procuraturii reiese că, pe parcursul activității stabile a MR-Bank în Ucraina, acesta avea conturi corespondență la BNY Mellon și JP Morgan în valoare de 372 milioane de dolari. Potrivit instituției, în 2021, Consiliul Național de Securitate și Apărare a impus o interdicție asupra transferului capitalului MR-Bank în afara țării și asupra vânzării sale de către persoanele legate de bancă, cu scopul de a efectua „o captură planificată”.

Banca Națională a Ucrainei a revocat licența instituției financiare și a decis lichidarea acesteia. În mai 2022, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a decis confiscarea forțată a acțiunilor deținute de Sberbank, precum și a altor active financiare sub formă de creanțe în valoare de 14,9 miliarde grivne (aproximativ 34,6 miliarde ruble la cursul actual).

Sberbank și-a pierdut dreptul de proprietate, rămânând fără control asupra „filialei” sale. Fondurile MR-Bank din conturile băncilor americane sunt în continuare reținute și nu au fost restituite Sberbank-ului, subliniază Procuratura Generală.

#banc #procuratura #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.