Rusia își blochează rivalii: Procuratura cere confiscarea activelor băncilor americane în valoare de 100 miliarde ruble

02 Oct. 2024, 13:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2024, 13:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Procuratura Generală a Federației Ruse a solicitat instanței să blocheze 93,5 miliarde de ruble aflate în conturile băncilor americane The Bank of New York Mellon (BNY Mellon) și JP Morgan Chase Bank din Rusia, în cadrul unui caz privind confiscarea fostei „filiale” a Sberbank în Ucraina, scrie „Interfax”.

Conform plângerii depuse la Curtea de Arbitraj din Regiunea Moscova pe 30 septembrie, Procuratura cere recuperarea de la autoritățile ucrainene, Banca Națională a Ucrainei și cele două bănci americane a sumei de 372 milioane de dolari pentru exproprierea ilegală a Băncii Internaționale de Rezervă (MR-Bank), deținută de Sberbank. În acest sens, daunele ar urma să fie compensate din fondurile băncilor americane din Rusia.

Mai exact, instituția cere instanței să dispună ca Sberbank să primească „compensarea parțială a daunelor” din cele 6,25 miliarde de ruble aflate la BNY Mellon în conturi speciale, iar restul sumei să fie recuperat din conturile similare ale JPMorgan (unde se află 87,2 miliarde ruble).

Pe lângă cele două bănci americane, printre respondenți se numără Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Banca Națională a Ucrainei și „Fondul Național de Investiții al Ucrainei”.

Din plângerea Procuraturii reiese că, pe parcursul activității stabile a MR-Bank în Ucraina, acesta avea conturi corespondență la BNY Mellon și JP Morgan în valoare de 372 milioane de dolari. Potrivit instituției, în 2021, Consiliul Național de Securitate și Apărare a impus o interdicție asupra transferului capitalului MR-Bank în afara țării și asupra vânzării sale de către persoanele legate de bancă, cu scopul de a efectua „o captură planificată”.

Banca Națională a Ucrainei a revocat licența instituției financiare și a decis lichidarea acesteia. În mai 2022, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a decis confiscarea forțată a acțiunilor deținute de Sberbank, precum și a altor active financiare sub formă de creanțe în valoare de 14,9 miliarde grivne (aproximativ 34,6 miliarde ruble la cursul actual).

Sberbank și-a pierdut dreptul de proprietate, rămânând fără control asupra „filialei” sale. Fondurile MR-Bank din conturile băncilor americane sunt în continuare reținute și nu au fost restituite Sberbank-ului, subliniază Procuratura Generală.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Energia regenerabilă nu poate asigura, în forma actuală, securitatea energetică a Republicii Moldova, iar costurile reale ale stocării energiei sunt extrem de ridicate. Declarațiile au fost făcute de expertul energetic Sergiu Tofilat în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Potrivit acestuia, deși prețurile bateriilor au scăzut semnificativ în ultimii ani, de la aproximativ 250 de dolari per kilowatt la circa 100 de dolari, investițiile necesare rămân uriașe. Tehnologiile de stocare sunt bazate în principal pe litiu, o resursă extrem de solicitată la nivel global pentru telefoane, laptopuri și mașini electrice, iar o mare parte din lanțul de producție este concentrată în China, ceea ce ridică probleme suplimentare de acces și securitate.

Republica Moldova consumă anual aproximativ 4,6 milioane MWh de energie electrică, inclusiv pierderile din rețea. Raportat la consumul zilnic, necesarul ajunge la circa 12,6 mii MWh. La un cost estimativ de 100.000 de dolari pentru stocarea unui megawatt, o baterie capabilă să asigure consumul țării pentru 24 de ore ar costa aproximativ 1,2 miliarde de dolari. Ținând cont de faptul că bateriile nu pot fi descărcate complet, iar o rezervă tehnică de 20% este obligatorie, suma totală se apropie de 1,5 miliarde de dolari.

Sergiu Tofilat a subliniat că sursele regenerabile produc energie doar în anumite intervale, atunci când există soare sau vânt, și nu pot acoperi consumul în mod constant. În lipsa acestor condiții, sistemul energetic este nevoit să recurgă la surse clasice sau la deconectarea consumatorilor. În același timp, perioadele de supraproducție generează pierderi, deoarece energia nu poate fi absorbită de rețea, iar producătorii sunt obligați să-și oprească instalațiile, pierzând venituri.

Expertul a oferit și exemplul Germaniei, care în anul 2024 ar fi plătit aproximativ 3 miliarde de euro pentru energia regenerabilă neconsumată. În Republica Moldova, capacitatea totală instalată de energie regenerabilă a ajuns la 958 MW, potrivit datelor disponibile la finalul lunii noiembrie, iar peste jumătate, circa 522 MW, se află pe piața liberă.

Acești producători sunt antreprenori care au investit fără sprijin din partea statului, fără tarife garantate sau obligații de preluare a energiei. În prezent, ei sunt nevoiți să negocieze individual cu Energocom, Premier Energy sau FEE Nord, însă companiile reglementate pot oferi doar cele mai mici prețuri permise de lege. Contractele sunt încheiate pe termen scurt, de una până la trei luni, la prețuri de 40–50 de euro per MWh, de aproape trei ori mai mici decât cotațiile de pe bursele de energie.

În aceste condiții, investițiile riscă să nu fie recuperate, iar unii producători se confruntă cu riscul falimentului. Lipsa de predictibilitate face imposibilă accesarea creditelor bancare pentru investiții în baterii de stocare, iar fără intervenții de politică publică, sectorul riscă să intre într-un blocaj major. Sergiu Tofilat consideră că autoritățile trebuie să identifice rapid o formulă de preț sau un mecanism de piață care să permită producătorilor de energie regenerabilă să supraviețuiască financiar, altfel tranziția energetică riscă să devină o iluzie costisitoare.