Rusia lovește din nou: Majorează taxele pentru vinurile din statele „neprietene”. Este vizată și Moldova?

UPDATE 15:22

Ion Răuleț, Consilier al Biroului comercial-economic din cadrul Ambasadei Republicii Moldova în Federația Rusă a expediat la adresa redacției Realitatea un mail, prin care anunță că ”această măsură (taxa de 20%) se aplică doar față de țările nepreitenoase care se regăsesc în HG al FR nr. 430/2022. Atrag atenția, că Republica Moldova nu face parte din această listă și mai mult nu are nimic cu tensiunile din ultima perioadă”.

știrea inițială

Ministerul Dezvoltării Economice din Rusia a anunțat că taxele de import pentru vinurile provenite din țări considerate „neprietenoase” vor fi majorate drastic, de la 12,5% la 20%. Această decizie a fost luată ca parte a măsurilor de introducere a „contrasancțiunilor” asupra statelor occidentale.

Serviciul de presă al ministerului a informat că această măsură va afecta produsele cu o valoare de cel puțin 1,5 dolari pe litru și va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

De această măsură sunt afectați și exportatorii moldoveni care își livrează producția. Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darie a expediat o scrisoare Oficiului Național al Viei și Vinului prin care înștiințează instituția despre majorarea taxei, care vizează și exportatorii moldoveni car îți livrează vinurile în Federația Rusă. Oficiul, la rândul său, a expediat scrisoarea către producătorii din Republica Moldova.

BANI.MD a intrat în posesia documentului și l-a făcut public.

Ministerul Finanțelor de la Moscova a justificat această măsură prin dorința de a proteja autohtoni de vin din Rusia. Aceștia s-au confruntat cu presiunea concurenței din partea vinurilor străine, ceea ce ar fi putut duce la o creștere semnificativă a prețurilor pentru consumatori.

Prin majorarea taxelor de import, autoritățile ruse speră să susțină industria vinicolă internă și să asigure o competitivitate mai mare pe piața internă.

Cu toate acestea, importatorii de alcool au avertizat că vor fi nevoiți să crească prețurile la produsele lor, după majorarea taxelor de către autoritățile ruse. Această măsură poate avea un impact asupra consumatorilor și poate genera o creștere a costurilor pentru vinurile importate, conform sursei citate.

În plus, experții au remarcat că introducerea unor taxe ridicate de import poate afecta negativ calitatea vinurilor rusești, deoarece lipsa concurenței pe piață ar putea reduce presiunea asupra producătorilor autohtoni pentru a îmbunătăți și a inova.

Această decizie a Rusiei vine în contextul tensiunilor politice și economice cu statele occidentale, iar industria vinicolă din țările afectate de măsura de majorare a taxelor de import poate avea de suferit.

Ultimele date al Băncii Naționale arată că în trimestrul unu al anului 2023 Rusia se afla abia pe locul opt în clasamentul pieţelor de desfacere a vinului, cu o cotă de 3,4%, practic la acelaşi nivel cu Serbia şi Statele Unite. Vinurile exportate în Federația Rusă au însumat 1,83 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#taxe #vin #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.