Rusia recunoaşte că plafonarea preţului petrolului ar putea agrava deficitul bugetar în 2023

Săptămâna trecută, oficialii ruşi au estimat că plafonarea preţurilor pentru petrolul şi produsele sale rafinate ar putea conduce anul viitor la o diminuare a producţiei de petrol a Rusiei cu 5% până la 7%, însă indiferent de cât de mare va fi această reducere a producţiei, Siluanov a promis că angajamentele de cheltuieli vor fi îndeplinite, prin accesarea pieţelor de împrumuturi şi fondul de rezervă a ţării dacă va fi nevoie.

„Este posibil un deficit bugetar mai mare? Este posibil dacă veniturile vor fi mai mici decât s-a planificat. Care sunt riscurile pentru anul următor? Riscuri pe partea de preţuri şi restricţii”, a spus marţi Anton Siluanov. Potrivit acestuia o reducere a volumului exporturilor de energie este posibilă, în contextul în care unele ţări vor evita să facă afaceri cu Rusia iar Moscova încearcă să dezvolte noi pieţe, un proces care va dicta veniturile din exporturi ale Rusiei. „Plafonul de preţ este important în măsura în care, pentru acele ţări care au impus plafonul, nu vor fi făcute livrări. Aceasta înseamnă că vor fi alte ţări. Da, costurile cu logistica vor creşte. În consecinţă, este posibil să fie modificate discounturile”, a apreciat Siluanov.

În situaţia în care volumul exporturilor va scădea, Siluanov a spus că Rusia are două surse suplimentare de finanţare: fondul de rezervă (NWF), unde se acumulează rezervele statului rus, şi împrumuturi.

În trimestrul patru al acestui an, Guvernul rus a împrumutat sume mari de pe piaţă, după ce Moscova a decis să trimită zeci de mii de militari în Ucraina pentru o „operaţiune specială”. În prezent, autorităţile ruse se aşteaptă să utilizeze peste 2.000 de miliarde de ruble (29,24 miliarde de dolari) de la fondul de rezervă în 2022, în condiţiile în care cheltuieile totale ale statului rus vor depăşi 30.000 de miliarde de ruble, mai mult decât se preconiza la începutul anului.

„De la începutul operaţiunii speciale, condiţiile macroeconomice s-au schimbat, inflaţia a crescut iar resurse mari au fost necesare pentru a susţine familiile”, a mai spus marţi Siluanov.

În luna decembrie, cheltuielile fondului de rezervă ar putea să se ridice la 1.500 de miliarde de ruble. Aceasta în condiţiile în care la 1 decembrie 2022, activele lichide ale fondului de rezervă se ridicau la 7.600 de miliarde de ruble sau 5,7% din Produsul Intern Brut al Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.