Rușii de la Cuciurgan forțează nota. Gavrilița: Discutăm cu ucrainenii un contract pe termen mediu

Chișinăul negociază cu Cuciurganul furnizarea de energie electrică, între timp vrem să obținem un preț mai bun de la vecinii ucraineni, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „În Profunzime”.

În ceea ce privește un eventual contract cu Cuciurganul, Gavrilița a spus că negocierile sunt mai dificile urmare a incertitudinii car există.

„Avem posibilitatea de a semna un contract cu Ucraina pe mai multe luni. Reamintesc ca in iunie este prima lună când am cumpărat 30% din electricitate din Ucraina și luăm în calcul posibilitatea semnării unui contract pe termen mediu”, a precizat prim-ministra.

Referindu-se la prețul de 77 USD pe care îl achită Republica Moldova în prezent Ucrainei pentru Megawatt oră, Gavrilița a spus că e vorba de o relație de prietenie și comercială. Am menținut discuțiile ca să găsim furnizori și ca să menținem un preț bun.

Din data de 8 iunie, consumatorii casnici achită un tarif de 2,64 lei per kilowatt/oră, iar cei din nordul țării de 2,86 de lei.

Republica Moldova 70% din necesarul de energie elctrică de la centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc Inter RAO. Curentul este achizționat la un preț de 59 USD Megawatt oră. restul de 30% din necesarul de energie este cumpărat din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #Energie #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.