Rușii și-au găsit noua destinație de vacanță în Europa. Milionarii lor sunt demult acolo

Turiștii ruși au început să cumpere masiv sejururi de vară în Muntenegru, în condițiile în care nu mai au acces în multe alte destinații tradiționale din Europa. Stațiunile de pe litoralul micului stat exyugoslav se află de mult timp pe lista preferințelor de vacanță ale turiștilor exsovieitici.

Popularitatea în creștere a Muntenegrului ca destinație turistică pentru ruși a fost relatată pe site-ul web al Asociației Tour Operatorilor din Rusia (ATOR), care notează că 70% din locurile primului zbor al Jazeera Airways ce va decola de la Moscova către stațiunea Tivat pe 4 iunie au fost deja ocupate, relatează Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia, citat de HotNews.

Turiștii ruși își rezervă deja sejururi în Muntenegru pentru lunile august și septembrie, dar că deocamdată volumul acestor vânzări este mic. Stațiunile fostului stat exyugoslav au fost de multă vreme o destinație de vacanță preferată de exsovietici, în Tivat existând chiar un cartier de lux al „rușilor”.

De altfel, un sondaj de opinie realizat în rândul rușilor arată că 65% dintre aceștia intenționează să meargă în vacanță în interiorul țării, în condițiile în care întreaga Uniune Europeană și-a închis spațiul aerian pentru aeronavele rusești, dar și din cauza incertitudinilor și dificultăților financiare create de conflictul din Ucraina.

În afară de Muntenegru, vicepreședintele Uniunii Ruse a Industriei de Traveling, prezicea în luna martie că o parte a rușilor vor fi atrași de India, Angola, Vietnam, Indonezia, Siria și Filipine, state cu care guvernul rus a negociat facilități pentru acordarea de vize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #muntenegru #milionari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.