Salarii de lux în Moldova! Cine sunt cei 110.000 care câștigă peste 1.000 de euro pe lună?

Economistul Veaceslav Ioniță a publicat o analiză amplă care arată o transformare spectaculoasă a pieței muncii din Republica Moldova: dacă în anul 2014 doar 1.900 de persoane aveau un salariu brut lunar de peste 1.000 de euro, în prezent, în 2025, acest număr a ajuns la peste 110.000 de persoane și este estimat să urce la aproape 130.000 până la sfârșitul anului.

„Este o creștere de 60 de ori în doar un deceniu, o schimbare structurală care marchează tranziția Republicii Moldova către o economie cu venituri mai ridicate și mai competitive”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate, în primul trimestru din 2025 numărul celor cu salarii de peste 1.000 euro brut a crescut cu 6.000 de persoane față de finalul lui 2024, pe fondul: creșterii salariului mediu anualizat cu 2,5%, menținerii unui curs stabil leu/euro, și extinderii moderate a angajărilor în sectorul real (+3.000 persoane).

Un alt indicator care arată dinamica ascendentă este faptul că aproape 16.000 de persoane câștigă peste 2.000 de euro brut lunar, dublu față de anul 2023. Acest salt evidențiază consolidarea unei elite salariale în creștere, formată din specialiști în IT, telecomunicații, servicii financiare, consultanță și profesii liberale.

„Dacă în 2014 vorbeam despre o minoritate privilegiată, astăzi putem spune că 1 din 5 angajați activi din economia formală câștigă un salariu peste acest prag psihologic de 1.000 de euro. Salariile mari devin normă, nu excepție”, mai notează Ioniță.

Pentru Moldova, acet lucru înseamnă că angajatorii sunt forțați să ofere salarii competitive pentru a-și păstra forța de muncă, iar sectoarele bine plătite devin dominante: IT, telecom, BPO, servicii financiare.

„Apare o presiune crescândă asupra sectorului public și întreprinderilor mici, care rămân în urmă ca ofertă salarială”, conchide Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #salarii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.