Salariul minim al angajaților din cadrul instituțiilor de învățământ, aflate la autogestiune se majorează. Cu cât

Vești bune pentru angajații instituțiilor de învățământ aflate la autogestiune. Începând cu luna mai, salariul minim al angajaților din cadrul instituțiilor de învățământ, aflate la autogestiune, va fi majorat de la 2000 la 3500 lei. Decizia a fost aprobată astăzi, în cadrul ședinței de Guvern.

De asemenea, a fost extinsă lista beneficiarilor de spor lunar pentru deținerea titlurilor științifice sau științifico-didactice. De susținere financiară din partea statului vor beneficia cercetătorii științifici, personalul de conducere care activează în organizații din domeniile cercetării și inovării, precum și personalul de conducere din învățământul superior.

De asemenea, prin decizia de astăzi a Executivului, a fost aprobată majorarea cu 7 poziții a clasei de salarizare pentru personalul de conducere (director și director adjunct) din cadrul instituțiilor publice de învățământ profesional tehnic; majorarea de la 200 de lei la 250 de lei a sporului pentru titlurile onorifice „Artist al Poporului” și „Maestru în Artă”; de la 100 la 150 de lei – pentru titlurile „Emerit”, „Om Emerit”, „Maestru al Literaturii” și „Meşter – Faur”; de la 100 de lei la 150 de lei – pentru titlurile „Maestru Emerit al Sportului” și „Maestru Internaţional” de la 30 lei la 100 lei – pentru titlul „Maestru al sportului”.

Costul anual estimat pentru implementarea prevederilor proiectului este de 82,5 milioane de lei, bani care vor fi alocați din bugetul de stat.

Proiectul privind majorările salariale a fost elaborat de Ministerul Educației și Cercetării.

#autogestiune #institutii de invatamant #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.