Salt spectaculos al bogaților Moldovei: 28 miliarde lei în buzunarele milionarilor

Serviciul Fiscal de Stat a anunțat că a recepționat 98.588 declarații privind impozitul pe venit depuse de persoane care desfășoară activitate economică și 206.682 declarații depuse de contribuabili – persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, pentru perioada fiscală 2024. În total, au fost înregistrate peste 305.000 de declarații.

Pentru anul 2024, agenții economici au raportat venituri totale de 687,2 miliarde lei și cheltuieli în sumă de 625,7 miliarde lei. Comparativ cu anul 2023, veniturile au crescut cu 15,2 miliarde lei, iar cheltuielile – cu 10,4 miliarde lei. Impozitul pe venit declarat de companii s-a ridicat la 7,5 miliarde lei, cu 0,2 miliarde lei mai mult decât în anul precedent. Printre domeniile care au înregistrat cele mai mari impozite se numără comerțul, serviciile financiare și de asigurări, industria prelucrătoare, energia, transportul și depozitarea, imobiliarele, agricultura, comunicațiile și HoReCa.

În ceea ce privește persoanele fizice – cetățeni, acestea au obținut în total venituri de 129 miliarde lei, declarate de circa 1,57 milioane de persoane. Impozitul pe venit reținut la sursă s-a ridicat la 10,3 miliarde lei. Majoritatea veniturilor provin din plăți salariale (74,26%), urmate de dividende (12,71%) și venituri din chirii (3,05%).

Numărul persoanelor fizice care au declarat venituri de peste 1 milion de lei a crescut semnificativ, ajungând la 8.019 în 2024, față de 6.416 în 2023. Aceste persoane au obținut venituri totale de 28,3 miliarde lei și au plătit impozite de 1,98 miliarde lei, în creștere față de 1,46 miliarde lei în anul anterior. Cea mai mare sumă declarată de un contribuabil a fost de 165,1 milioane lei. Cea mai tânără persoană din această categorie are 16 ani, iar cea mai vârstnică – 88 de ani. Dintre aceștia, 5.560 sunt bărbați și 2.459 femei.

În premieră, 690 de persoane fizice au beneficiat de deducerea cheltuielilor personale, în valoare totală de 6,4 miliarde lei. Cea mai semnificativă sumă dedusă – 2,7 milioane lei – a fost pentru procurarea primelor de asigurare de viață.

Totodată, 46.620 de contribuabili au folosit opțiunea de desemnare procentuală a 2% din impozit către organizații nonprofit sau religioase, suma totală direcționată fiind de 21,81 milioane lei, cu 5,51 milioane lei mai mult decât în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milioanri #Fisc #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discursul instigator la ură și discriminare, homofob sau sexist este tot mai utilizat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. Chiar înainte de 29 august – data când concurenții electorali au putut începe agitația – misiunea de monitorizare a Promo-LEX a identificat 233 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, dintre care 162 au avut loc în context electoral.

Mesajele discriminatorii au ajuns la circa 2,5 milioane de vizualizări, iar trei sferturi dintre ele au fost transmise prin intermediul rețelele de socializare. Restul declarațiilor de acest gen s-au în stradă, la proteste sau mitinguri, ori au fost transmise prin intermediul presei online și a televiziunilor.

Cel mai des, atacurile au vizat politicienii, membrii și simpatizanții partidelor politice/blocurile electorale, femeile, persoanele LGBT și grupurile vulnerabile, inclusiv persoane cu probleme de sănătate mintală.

Conform Promo-LEX, mesajul cu amenințările lui Igor Dodon l-a adresa PAS, în care spunea că va „scoate de gât și de urechi” din instituțiile statului oponenții a acumulat circa 100.000 de vizualizări online.

„Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzii la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului „Moldova Mare”, a folosit un discurs homofob, prezentând PAS și comunitatea LGBT ca „amenințări existențiale” pentru stat și familie. Vasile Costiuc, liderul „Democrația Acasă”, a continuat aceeași retorică, descriind simbolurile LGBT drept „propagandă nocivă” și contrapunând „majoritatea tăcută” a tradiționaliștilor unei minorități marginalizate”, se arată în informațiile prezentate de Promo-LEX.

Jurnaliștii au fost comparați cu „gândaci” de către simpatizanții și aliații Evgheniei Guțul, iar canalul de telegram WTF Moldova a reprezentat sub formă de insecte simpatizanții PAS, se mai arată în analiză.

„În altă zonă a online-ului, fostul vicepremier Alexandr Muravschi a scris pe Facebook că locul politicienilor care au divizat țara ar fi „în lagăr”. Declarația a venit chiar în perioada comemorării victimelor deportărilor în gulag, amplificând gravitatea mesajului.

În același registru, creatorul de conținut Victor Shmidt a sugerat că președinta Maia Sandu și membrii PAS ar putea avea soarta „небесной сотни” din Ucraina, protestatarii uciși în timpul Euromaidanului”, notează reprezentanții Promo-Lex.

Femeile implicate în politică au fost și ele vizate de atacuri sexiste. Bunăoară, avocata Fulga Grabovschi și jurnalista Maria Vieru au devenit protagoniste ale unor mesaje sexiste, lansate de către autorii canalului de Telegram „Ungureanu 112”, iar Dorin Chirtoacă l-a discriminat în baza criteriului de vârstă pe Vladimir Voronin.

„Indiferent de formă, instigări la violență, amenințări directe, insulte, dezumanizări sau stereotipuri sexiste și ageiste, discursul de ură continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în campania electorală. Amplificat de rețele sociale, dar și de canale media tradiționale, acest tip de retorică nu doar că polarizează și mai mult societatea, ci și normalizează violența ca instrument politic”, menționează observatorii PromoLEX.

Conform Codului Contravențional, discursul de ură este interzis iar sancțiunile pentru asemenea ilegalitate pot ajunge la 12.500 de lei pentru persoane fizice și 20.000 – pentru persoane juridice, partide politice sau blocuri electorale care recurg la mesaje de acest gen în perioada campaniei electorale.

În paralel, Codul serviciilor media audiovizuale interzice difuzarea discursului care incită la ură în programele audiovizuale. Dacă televiziunile și posturile de radio nu se conformează. rigorii, riscă amendă sau retragerea licenței de emisie.

#promolex #candidati #alegeri