Scandal financiar în PAS: compania Mariei Acbaș, suspectată de legături cu rețeaua Șor

12 Nov. 2025, 15:18
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 15:18 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Conform unui raport întocmit de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) în 2023, o firmă administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș, originară din autonomia găgăuză, a primit, prin persoane interpuse, circa 20 de mii de euro care ar fi provenit de la condamnatul Ilan Șor. Subiectul a ajuns în atenția publică după ce a fost adus în spațiul public de mai multe canale de telegram și site-uri media, iar ulterior și deputatul Vasile Costiuc a publicat un video în care a acuzat-o pe deputata PAS că ar fi primit bani de la Ilan Șor.

Contactată de ZdG, Maria Acbaș a declarat că „de acești bani nici nu ne-am atins” și că a depus anterior mărturii la Centrul Național Anticorupție la acest subiect.

Raport SIS din 2023, adus în atenția publică în 2025

„Conform datelor obținute și confirmate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), din mijloace financiare provenite de la Victor Guțuleac, în perioada 12.10.2023 – 24.10.2023 (perioada ce se suprapune cu perioada campaniei electorale), de către Shved Igal/ Igor au fost efectuate mai multe transferuri suspecte din EURASIAN BANK (Kazahstan) sub formă de donații către autorități publice locale și agenți economici din raionul Orhei, UTAG și raionul Taraclia (la conducerea cărora se află persoane asociate lui I. ŞOR)”, se menționează în documentul întocmit de SIS în noiembrie 2023.

Transferuri s-au efectuat și către producători agricoli. Printre aceștia se numără și compania administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș, „S.C. DOKSANCOM” SRL. Conform raportului firma administrată de Acbaș a primit suma de 19779 de euro. Potrivit datelor publice, firma se ocupă de „cultura plantelor cerealirere, tehnice și a plantelor furajere”.

„În sensul promovării electorale, exponenții Partidul Politic „ȘANSĂ” au aplicat mai multe scheme financiare de transfer pentru „proiecte sociale” sau „proiecte de infrastructură” promovat în raioanele și localitățile țării, proiect/program „satul moldovenesc” și altele, cu implicarea cetățeanului Federației Ruse și al Israelului Igal /Igor Shed. Totodată de la Shved au fost efectuate și transferuri suspecte către producători agricoli. Suma finanţărilor prezumate a fi transferate de la „sponsor” este de 1 032 737 euro și 280 de mii de dolari”, se arată în documentul SIS.

Potrivit raportului, Victor Guțuleac a fost vizat şi în 2021 în investigații comune cu SPCSB pe fapte de spălare a banilor în interesul grupării criminale conduse de Ilan Șor, „fiind elucidat ca beneficiar al mijloacelor financiare transferate de cetățeana Federației Ruse Anastasia Dronova, persoană din anturajul lui Andrey Goncharenko, administrator la „Gazprom Invest Iug”, afiliată concernului rus „GAZPROM”, oligarh rus apropiat factorilor de decizie din FR și Serviciile Speciale ale FR. La rândul său, Andrey Goncharenko a fost înregistrat ca beneficiar efectiv la „Komaksavia Airport Invest” Ltd, compania fondatoare cu 95% a SRL „Avia Invest”, concesionara Aeroportului Internațional Chișinău, al cărei beneficiar de facto a fost Ilan Șor”, se arată în raport.

Raportul SIS din 2023 a ajuns în atenția publică după ce pe mai multe canale de telegram, dar și site-uri media, au publicat informații din acel document, iar ulterior, deputatul Vasile Costiuc a publicat  pe pagina partidului „Democrația Acasă” un video în care a făcut referire la raportul SIS. „Autoritățile au intervenit și banii au fost blocați, dar întrebarea rămâne: Cum se face că o firmă condusă de o actuală deputată PAS a apărut într-un raport SIS privind finanțări ilegale din Rusia?”, a acuzat Costiuc.

Acbaș: „Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar au ajuns”
Deputata PAS, Maria Acbaș a declarat pentru ZdG că nu ar cunoaște cine sunt Igor Shved sau Victor Guțuleac.

„Domnul deputat (Costiuc, n. red.) a lansat o acuzație absolut nefondată, precum că am fi primit bani de la Șor. Comitetul Executiv al Găgăuziei a întocmit liste de terenuri agricole care au suferit din cauza secetei. Firma noastră a depus și ea documente la Comitet în legătură cu seceta. Nouă ni s-a spus de la Comitet că va fi un ajutor, dar a cui, a Comitetului Executiv sau a Adunării Populare a Găgăuziei, nu cunoșteam. De la noi s-au cerut date cu privire la pierderile din cauza secetei și noi le-am oferit. Presupun că în baza acestor informații oferite de fermieri, Comitetul a întocmit lista firmelor. Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar au ajuns. Organele de drept au făcut și o investigație la acest subiect și au primit explicații de la noi, fermierii, care am fost ostaticii acestei situații create de Comitetul Executiv. Suma (circa 20 de mii de euro, n. red.) a venit pe cont, dar noi de acești bani nici nu ne-am atins. Atunci am înțeles că este un fel de înșelătorie, pentru că au apărut informații în spațiul public că banii sunt de la Șor. Și băncile au spus că tranzacțiile sunt dubioase. Ulterior, banii de pe cont au fost înlăturați de către bancă. În legătură cu toată această situație eu am depus mărturii la Centrul Național Anticorupție. Toți fermierii care erau în lista Comitetului Executiv al Găgăuziei în legătură cu seceta au depus mărturii. Numele lui Igor Shved l-am auzit la CNA. Ce au făcut mai departe organele de drept nu cunosc”, a declarat Maria Acbaș pentru ZdG.

Ziarul de Gardă a cerut și o reacție de la Partidul Acțiune și Solidaritate, însă până la momentul publicării articolului nu a primit un comentariu.

„Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă de bovine, având peste 800 vaci de rasă Holstein este în proprietatea Mariei Acbaş. ZdG a scris că anterior, fondator la acest SRL a fost Alexandr Chendighelean, care era șef al Direcţiei complexului agroindustrial al Găgăuziei. Acesta a renunţat la companie la o lună după ce a fost numit în această funcţie. „Doksancom” SRL a beneficiat de subvenţii de milioane de lei din partea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură. Într-un articol din 2022, se menționat că, pe parcursul a 11 ani SC ,,DOKSANCOM’’ SRL a reușit să obțină subvenții din partea statului în sumă de peste 24,4 mil lei, ce au fost oferiți și reinvestiți în construcția și modernizarea fermei dar și la procesarea și producerea produselor lactate de înaltă calitate.

„Doksancom” SRL deține „fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”.

Profil de integritate: Maria Acbaș. În trecut figura pe lista Partidului „Congresul Civic”, în prezent pe lista PAS, decorată de Dodon cu ordinul „Gloria Muncii”
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.

Profilurile au fost publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ul Moldova Curată.

Maria Acbaș (51 de ani) a candidat pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe locul 16 în lista electorală la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Nu este pentru prima dată când Maria Acbaș a candidat la alegeri parlamentare. În 2021 ea a figurat cu numărul 29 pe lista Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul comunist Mark Tkaciuk. Finalmente, formațiunea a obținut mai puțin de 1 la sută din sufragii.

Oficial, Maria Acbaș a părăsit „Congresul Civic” în aprilie 2023. Peste un an, în august 2024, ea a susținut candidatura Maiei Sandu la funcția de președinte. Un an mai târziu opinia publică avea să afle că Maria Acbaș va fi trecută pe lista PAS pentru scrutinul parlamentar, candidatura acesteia fiind prezentată în cadrul conferinței de presă din 16 august 2025.

„Orice s-ar spune, poporul găgăuz își dorește dezvoltare. Își dorește dezvoltare în Uniunea Europeană, își dorește un viitor mai bun pentru copiii săi”, a declarat atunci Maria Acbaș.

„Nimeni n-are vreun dubiu că în orice moment critic sau de criză pentru PAS ea, în calitate de deputat în Parlament, evident, va alege partea bună a istoriei și va reveni la originile statutare și programatice ale «Congresului Civic»”, a comentat fostul său șef de partid, Mark Tkaciuk.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Nov. 2025, 15:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Nov. 2025, 15:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Comerțul cu furaje al Republicii Moldova a totalizat 34 de mii de tone în luna octombrie, în valoare de 220,1 milioane lei. Deși balanța fizică este pozitivă (+16 mii tone), cea valorică rămâne negativă, cu un deficit de 44,8 milioane lei, deoarece prețul mediu al importurilor este de circa 4,2 ori mai mare decât al exporturilor, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

Importurile au însumat 9 mii tone, în valoare de 132,5 milioane lei (27% din volum și 60% din valoare), dominate de furaje și produse pentru zootehnie: 5,8 mii tone pentru 109,3 milioane lei, la un preț mediu de 18,9 lei/kg. În structură intră șrotul de soia (2,7 mii tone; 19,6 milioane lei; 7,3 lei/kg), făina necomestibilă – volum mic, dar preț ridicat (39 tone; 1,3 milioane lei; 32,5 lei/kg), tărâțe (240 tone; 770 mii lei; 3,2 lei/kg) și bardă (23 tone; 114 mii lei; 5,0 lei/kg). Exporturile au totalizat 25 mii tone și 87,6 milioane lei (73% din volum și 40% din valoare), cu pondere covârșitoare a turtei/șroturilor oleaginoase: 20,2 mii tone, 70,4 milioane lei, la 3,5 lei/kg. Tărâțele au atins 3,2 mii tone și 9,4 milioane lei (2,9 lei/kg), iar barda 1,5 mii tone și 5,6 milioane lei (3,9 lei/kg). Excepție notabilă, șrotul de soia la export a înregistrat un preț mediu de 19,3 lei/kg pe volume reduse, semnalând segment premium.

Geografia arată importuri din 15 țări, cu Ucraina pe primul loc (6,2 mii tone; 46,8 milioane lei), urmată de România (1,2 mii tone; 20,3 milioane lei) și Ungaria (546 tone; 17,7 milioane lei); prețurile superioare din Germania, Franța, Italia, Danemarca sau Cehia indică aditivi și furaje premium. Exporturile merg în 8 țări, dar sunt concentrate: Elveția (offshore) absoarbe 16,1 mii tone pentru 55,8 milioane lei (64% din volum și din valoare), Turcia 5,4 mii tone pentru 19,6 milioane lei, iar România 3,3 mii tone pentru 10,1 milioane lei.

Pe segmente, furajele pentru zootehnie evidențiază o dependență critică de import (raport import/export 226:1 ca volum și 197:1 ca valoare), în timp ce turtele oleaginoase sunt net orientate la export (210:1), iar tărâțele au un profil de export stabil (13,4:1). La nivel corporativ, importurile de furaje sunt fragmentate (70 de companii, între care Sc Vadcom-Prim SRL și Adrika SRL pe volume, respectiv Nestle SRL și Petexim-Grup pe segmente premium), în timp ce exportul de turte este concentrat la câțiva operatori mari (Floarea Soarelui SA, Danube Oil Company SRL, Terrasem-Grup SRL). Concluzia analizei este că Moldova importă scump produse specializate și exportă preponderent subproduse cu valoare adăugată redusă, ceea ce menține deficitul valoric. Rija recomandă modernizarea producției interne de furaje, creșterea gradului de procesare și diversificarea piețelor pentru a îmbunătăți competitivitatea și balanța comercială a sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII