Scandal la Londra: moschee finanțată de fiul unui oligarh acuzat de spălare de bani

Un fost lăcaș de cult creștin din nordul Londrei a fost transformat într-o moschee și centru cultural uigur, finanțat de fiul unui oligarh acuzat de implicare într-o rețea vastă de contrabandă și spălare de bani în Asia Centrală, relevă o nouă investigație a OCCRP.

Documentele de proprietate și registrul companiilor arată că Nur Muhammed Palvan, fiul magnatului în logistică și comerț Khabibula Abdukadyr, a achiziționat în 2023 o fostă biserică din cartierul multicultural Palmers Green pentru suma de peste 3 milioane de dolari. Edificiul a fost reconvertit în „Satuq Bughra Khan Mosque and Uyghur Islamic Education Centre”, iar Palvan figurează acum ca președinte al consiliului de administrație al fundației caritabile uigure „Izqilar”, care administrează moscheea.

Investigațiile anterioare au dezvăluit că Abdukadyr și familia sa au controlat, prin coruperea oficialilor vamali din regiune, o mare parte din fluxul importurilor chinezești în Asia Centrală. Un fost angajat al rețelei, care a recunoscut că a spălat sute de milioane de dolari pentru oligarh și rudele sale, a fost asasinat la Istanbul la scurt timp după ce a vorbit cu jurnaliștii.

Documentele furnizate înainte de moartea acestuia indicau că Palvan a trăit în Marea Britanie sub numele de Aibibula Nuermaimaiti, prin care a primit peste 1,8 milioane de dolari prin rețeaua financiară suspectată de spălare a banilor. Sub aceeași identitate, el deținea participații în companii și proprietăți asociate afacerilor tatălui său.

Deși nu există dovezi că personalul fundației Izqilar cunoștea originea banilor folosiți pentru achiziția și renovarea imobilului, jurnaliștii OCCRP notează că implicarea directă a lui Palvan ridică suspiciuni asupra finanțării proiectului. Reprezentanții Izqilar au refuzat să comenteze, iar Palvan și tatăl său nu au răspuns solicitărilor presei.

Transformarea clădirii a fost prezentată ca un proiect cultural unic: broșurile fundației menționau decorarea sălii principale de rugăciune în stilul tradițional al moscheilor uigure și amenajarea unui spațiu separat pentru femei. Imaginile recente arată renovările finalizate, iar în ianuarie 2025 a avut loc inaugurarea, promovată pe rețelele sociale drept deschiderea „primei moschei uigure din Regatul Unit”.

Investigația mai arată că familia Abdukadyr deține un portofoliu imobiliar uriaș, de sute de milioane de dolari, în Marea Britanie, Turcia, Dubai și Asia Centrală. În Londra, pe lângă moscheea recent cumpărată, familia a achiziționat în 2015 un conac de 6,8 milioane de dolari și un teren pentru un hotel de 27 de milioane, încă neconstruit. În Kazahstan și Kîrgîzstan, familia a finanțat inclusiv construcția unor centre religioase de amploare, unul dintre ele în valoare de 15 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.