Scenariul sinucigaș pentru Transnistria! Krasnoselski închide lumina pentru malul drept al Nistrului

Avem anumite riscuri legate de comportamentul celor din regiunea transnistreană. Ei ar putea să ne saboteze la contractul de furnizare a energiei electrice, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov într-un interviu pentru agerpres.

Totodată, Parlicov spune că este încrezător că „noi putem face faţă unui scenariu care pentru noi este dureros, dar, să spunem aşa, poate fi depăşit inclusiv prin redirecţionarea anumitor bani pentru compensaţii la energie electrică. Pentru regiunea Transnistria acest scenariu este un scenariu de sinucidere. Şi atunci sper foarte mult să nu ajungem acolo. Dar pentru orice eventualitate noi suntem pregătiţi”.

„Alternativa este să achiziţionăm această energie din România şi am avut această experienţă în luna noiembrie anul trecut. A fost extrem de scump, am nimerit şi pe un fundal cu cele mai înalte preţuri istorice în Europa şi în regiune la energie electrică, dar am făcut faţă. Au crescut enorm tarifele pe parcursul unei luni, au săltat de câteva ori, dar am reuşit să calmăm spiritele şi acum avem şi preţurile mai joase decât au fost anul trecut. Deci, chiar şi dacă nu vom procura de la centrala termo-electrică moldovenească, noi nu vom ajunge la acel nivel de tarife pe care îl aveam anul trecut la energie electrică. Şi pe dimensiunea energie electrică noi iarăşi ne pregătim pentru cel mai prost scenariu, dar lucrăm ca să ajungem cu toţii într-un scenariu pozitiv, în care şi consumatorii din Republica Moldova au energie electrică la preţuri rezonabile, dar şi regiunea transnistreană nu intră într-un colaps şi nu implodează, pentru că, în asemenea caz, tot noi va trebui, sub o formă sau alta, să achităm cumva costurile, să ne asumăm costurile pentru cetăţenii noştri din stânga Nistrului, pentru că, repet, probabil că 90%, dacă nu mai mulţi dintre cei care locuiesc în stânga Nistrului, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova”, a punctat Parlicov.

Energocom, traiderul de stat anunța, la sfârșitul lunii august, că centrala de la Cuciurgan va asigura în luna septembrie aproximativ 302.000 MWh e curent electric din necesarul total prognozat de 334.000 MWh. Aproximativ 13.400 MWh vor fi achiziționați de la producătorii de energie din surse regenerabile (SER) și de la centralele electrice de termoficare urbană (CET), în timp ce partea rămasă din necesar va fi acoperită prin achiziții efectuate prin intermediul OPCOM.

Costulu curentului a rămas neschimbat de 66 de dolari per MWh.

Centrala de la Cuciurgan este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #transnistria #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.