Schimbări la Aeroportul Internațional Chișinău! Serviciul Vamal anunță despre modificarea procedurilor

La Aeroportul Internațional Chișinău au fost operate mai multe modificări privind procedurile de control, conform Serviciului Vamal. În context, pasagerii sunt îndemnați să ajungă mai devreme acolo și să își creeze rezervă de timp de cel puțin trei ore până la zbor, scrie Realitatea.md.

Inițial, la intrare, sunt scanate bagaje. Urmează înregistrarea, apoi au loc controalele de securitate, astfel încât pasagerii aeronavelor să nu intre în mijloacele de zbor cu obiecte interzise.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Următoarea etapă este autorizarea trecerii frontierei, în baza actelor valabile. După aceste proceduri, pasagerii aleg coridoarele vamale. Cel verde înseamnă că nu are nimic de declarat, iar cel roșu – că transportă bunuri ce urmează a fi declarate în formă scrisă, bani în sumă mai mare de 10.000 de euro, obiecte de preț, vestigii culturale sau arme.

Securitatea în incinta Aeroportului Internațional Chișinău a fost sporită după zeci de alerte cu bombă parvenit în această vară. În urma lor, responsabilii au fost nevoiți să evacueze de mai multe ori personalul și pasagerii din terminale.

#control vamal #Aeroport #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.