Schimbări pe piața valutară! Populația a vândut cu 13% mai puțini dolari și euro

În luna septembrie 2023, oferta netă de valută de la persoanele fizice în Republica Moldova a înregistrat o scădere de 13%, sau 37,8 milioane USD, comparativ cu luna august 2023. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a scăzut cu 27,8%, însumând 97,9 milioane USD.

Cu toate acestea, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut semnificativ în septembrie. Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută a atins 99,3%, în creștere semnificativă față de 82,5% în luna august 2023.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu a intervenit pe piața valutară locală în cursul lunii septembrie. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, leul moldovenesc s-a depreciat în valori medii cu 1,3% în raport cu dolarul SUA, atingând un curs de 18,0009 USD/MDL, față de 17,7640 USD/MDL în luna august. Astfel, la finele lunii septembrie, leul s-a depreciat cu 1,6% în raport cu dolarul SUA.

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, moneda cu cea mai mare pondere a continuat să fie moneda unică europeană, cu o cotă de 65,4%.

Aceste evoluții ale pieței valutare din Republica Moldova sunt influențate de factori precum cererea și oferta de valută, precum și de schimbările din economia globală, care pot afecta cursul de schimb valutar și echilibrul dintre cerere și ofertă de valută pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.