Schimbări pe piața valutară! Populația a vândut cu 13% mai puțini dolari și euro

În luna septembrie 2023, oferta netă de valută de la persoanele fizice în Republica Moldova a înregistrat o scădere de 13%, sau 37,8 milioane USD, comparativ cu luna august 2023. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a scăzut cu 27,8%, însumând 97,9 milioane USD.

Cu toate acestea, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut semnificativ în septembrie. Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută a atins 99,3%, în creștere semnificativă față de 82,5% în luna august 2023.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu a intervenit pe piața valutară locală în cursul lunii septembrie. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, leul moldovenesc s-a depreciat în valori medii cu 1,3% în raport cu dolarul SUA, atingând un curs de 18,0009 USD/MDL, față de 17,7640 USD/MDL în luna august. Astfel, la finele lunii septembrie, leul s-a depreciat cu 1,6% în raport cu dolarul SUA.

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, moneda cu cea mai mare pondere a continuat să fie moneda unică europeană, cu o cotă de 65,4%.

Aceste evoluții ale pieței valutare din Republica Moldova sunt influențate de factori precum cererea și oferta de valută, precum și de schimbările din economia globală, care pot afecta cursul de schimb valutar și echilibrul dintre cerere și ofertă de valută pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.