Schimbări pe piața valutară! Populația a vândut cu 13% mai puțini dolari și euro

În luna septembrie 2023, oferta netă de valută de la persoanele fizice în Republica Moldova a înregistrat o scădere de 13%, sau 37,8 milioane USD, comparativ cu luna august 2023. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a scăzut cu 27,8%, însumând 97,9 milioane USD.

Cu toate acestea, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut semnificativ în septembrie. Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută a atins 99,3%, în creștere semnificativă față de 82,5% în luna august 2023.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu a intervenit pe piața valutară locală în cursul lunii septembrie. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, leul moldovenesc s-a depreciat în valori medii cu 1,3% în raport cu dolarul SUA, atingând un curs de 18,0009 USD/MDL, față de 17,7640 USD/MDL în luna august. Astfel, la finele lunii septembrie, leul s-a depreciat cu 1,6% în raport cu dolarul SUA.

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, moneda cu cea mai mare pondere a continuat să fie moneda unică europeană, cu o cotă de 65,4%.

Aceste evoluții ale pieței valutare din Republica Moldova sunt influențate de factori precum cererea și oferta de valută, precum și de schimbările din economia globală, care pot afecta cursul de schimb valutar și echilibrul dintre cerere și ofertă de valută pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.