Schimbări pe piața valutară! Populația a vândut cu 13% mai puțini dolari și euro

În luna septembrie 2023, oferta netă de valută de la persoanele fizice în Republica Moldova a înregistrat o scădere de 13%, sau 37,8 milioane USD, comparativ cu luna august 2023. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a scăzut cu 27,8%, însumând 97,9 milioane USD.

Cu toate acestea, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut semnificativ în septembrie. Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută a atins 99,3%, în creștere semnificativă față de 82,5% în luna august 2023.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu a intervenit pe piața valutară locală în cursul lunii septembrie. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, leul moldovenesc s-a depreciat în valori medii cu 1,3% în raport cu dolarul SUA, atingând un curs de 18,0009 USD/MDL, față de 17,7640 USD/MDL în luna august. Astfel, la finele lunii septembrie, leul s-a depreciat cu 1,6% în raport cu dolarul SUA.

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, moneda cu cea mai mare pondere a continuat să fie moneda unică europeană, cu o cotă de 65,4%.

Aceste evoluții ale pieței valutare din Republica Moldova sunt influențate de factori precum cererea și oferta de valută, precum și de schimbările din economia globală, care pot afecta cursul de schimb valutar și echilibrul dintre cerere și ofertă de valută pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.