Schimbări pe piața valutară! Populația a vândut cu 13% mai puțini dolari și euro

În luna septembrie 2023, oferta netă de valută de la persoanele fizice în Republica Moldova a înregistrat o scădere de 13%, sau 37,8 milioane USD, comparativ cu luna august 2023. În același timp, cererea netă de valută din partea agenților economici a scăzut cu 27,8%, însumând 97,9 milioane USD.

Cu toate acestea, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a crescut semnificativ în septembrie. Astfel, gradul de acoperire a cererii nete de valută a atins 99,3%, în creștere semnificativă față de 82,5% în luna august 2023.

Banca Națională a Moldovei (BNM) nu a intervenit pe piața valutară locală în cursul lunii septembrie. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, leul moldovenesc s-a depreciat în valori medii cu 1,3% în raport cu dolarul SUA, atingând un curs de 18,0009 USD/MDL, față de 17,7640 USD/MDL în luna august. Astfel, la finele lunii septembrie, leul s-a depreciat cu 1,6% în raport cu dolarul SUA.

În ceea ce privește structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, moneda cu cea mai mare pondere a continuat să fie moneda unică europeană, cu o cotă de 65,4%.

Aceste evoluții ale pieței valutare din Republica Moldova sunt influențate de factori precum cererea și oferta de valută, precum și de schimbările din economia globală, care pot afecta cursul de schimb valutar și echilibrul dintre cerere și ofertă de valută pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.