Scumpiri drastice ale biletelor de avion! De ce fug companiile aeriene de pe Aeroportul Chișinău

La 27 februarie 2023, compania aeriană Wizz Air a anunțat că suspendă toate zborurile către și dinspre Chișinău, începând cu 14 martie. Suspendarea a venit la jumătate de an după redeschiderea bazei de la Chișinău începând cu luna septembrie 2022 (pauza în activitatea din anul 2022 a fost cauzată de războiul din Ucraina). Baza de la Chișinău era formată din 3 aeronave și erau operate 16 rute. Compania aeriană Air Moldova a anulat mai multe zboruri de la începutul lunii martie, constată economistul Stanislav Gilețchi de la IPRE.

Retragerea companiei Wizz Air, cuplată cu problemele tot mai accentuate ale companiei Air Moldova pot să anuleze progresele înregistrate în ultimii ani. Aceste două companii au reprezentat aproximativ 50% din numărul total de locuri disponibile de la aeroportul internațional Chișinău în ultimii ani.

Reducerea numărului de curse și diminuarea numărului companiilor care operează la aeroportul internațional Chișinău inevitabil va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, care deja erau pe un trend ascendent din cauza presiunilor inflaționiste.

Industria aeronautică din Moldova a fost afectată în proporție mai mare decât media globală. Dacă numărul total de pasageri transportați pe plan global s-a prăbușit cu peste 60% în 2020 față de 2019, în Moldova căderea a fost și mai semnificativă – 69%.

„Această performanță slabă a aeroportului Internațional Chișinău este cauzată inclusiv de nivelul înalt al taxelor aeroportuare. În tabelul 1 sunt prezentate taxele aeroportuare pentru patru orașe din regiune: Chișinău, Iași, București și Sofia. Taxele aeroportuare includ diverse plăți, precum taxa pentru serviciile de aterizare, taxa pentru asigurarea securității aeronautice, taxa de servicii pentru pasageri, taxa pentru dezvoltare etc. Taxele aeroportuare sunt percepute în baza a două unități de măsură, per pasager și per tonă din greutatea aeronavei. În scopul analizei comparative, toate taxele au fost raportate per pasager, pentru un zbor cu aeronavă de dimensiune medie”, constată Ghișețchi.

La moment se observă o diminuare a numărului de rute și a nivelului de competiție între companiile aeriene care operează pe aeroportul internațional Chișinău. Conform analizei, astăzi diversitatea rutelor din Chișinău a revenit la valorile înregistrate în anul 2014.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie