Scumpiri drastice ale biletelor de avion! De ce fug companiile aeriene de pe Aeroportul Chișinău

La 27 februarie 2023, compania aeriană Wizz Air a anunțat că suspendă toate zborurile către și dinspre Chișinău, începând cu 14 martie. Suspendarea a venit la jumătate de an după redeschiderea bazei de la Chișinău începând cu luna septembrie 2022 (pauza în activitatea din anul 2022 a fost cauzată de războiul din Ucraina). Baza de la Chișinău era formată din 3 aeronave și erau operate 16 rute. Compania aeriană Air Moldova a anulat mai multe zboruri de la începutul lunii martie, constată economistul Stanislav Gilețchi de la IPRE.

Retragerea companiei Wizz Air, cuplată cu problemele tot mai accentuate ale companiei Air Moldova pot să anuleze progresele înregistrate în ultimii ani. Aceste două companii au reprezentat aproximativ 50% din numărul total de locuri disponibile de la aeroportul internațional Chișinău în ultimii ani.

Reducerea numărului de curse și diminuarea numărului companiilor care operează la aeroportul internațional Chișinău inevitabil va duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, care deja erau pe un trend ascendent din cauza presiunilor inflaționiste.

Industria aeronautică din Moldova a fost afectată în proporție mai mare decât media globală. Dacă numărul total de pasageri transportați pe plan global s-a prăbușit cu peste 60% în 2020 față de 2019, în Moldova căderea a fost și mai semnificativă – 69%.

„Această performanță slabă a aeroportului Internațional Chișinău este cauzată inclusiv de nivelul înalt al taxelor aeroportuare. În tabelul 1 sunt prezentate taxele aeroportuare pentru patru orașe din regiune: Chișinău, Iași, București și Sofia. Taxele aeroportuare includ diverse plăți, precum taxa pentru serviciile de aterizare, taxa pentru asigurarea securității aeronautice, taxa de servicii pentru pasageri, taxa pentru dezvoltare etc. Taxele aeroportuare sunt percepute în baza a două unități de măsură, per pasager și per tonă din greutatea aeronavei. În scopul analizei comparative, toate taxele au fost raportate per pasager, pentru un zbor cu aeronavă de dimensiune medie”, constată Ghișețchi.

La moment se observă o diminuare a numărului de rute și a nivelului de competiție între companiile aeriene care operează pe aeroportul internațional Chișinău. Conform analizei, astăzi diversitatea rutelor din Chișinău a revenit la valorile înregistrate în anul 2014.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #Aeroport #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.