Scumpirile au luat-o razna! Inflația, la un nou record - 34,6%

Inflația anuală a atins un nou record în luna octombrie – 34,62%. Scumpirile au fost influențate de majorarea prețurilor la produsele alimentare cu 36,23%, mărfuri nealimentare cu 21,78% și servicii prestate populaţiei cu 52,65%, anunță Biroul Național de Statistică.

Cel mai mult au crescut prețurile la fructe – 68,3%, legume – 64%, ouă – 63,8%, zahăr – 56%, carne 24,2%, lapte și produse lactate – 22,7%, fructe – 41,5% și uleiul vegetal – 15%.

La mărfurile nealimentare cel mai mult au crescut prețurile la combustibil – 42% și materiale de construcții – 28,3%

La capitolul servicii prestate populației, gazul s-a scumpit cu 530,8%, energie electrică – 75%, serviciile comunal – locative – 125,8%, și transportul cu 65,7%.

În data de 9 august la prezentarea Raportului Inflației guvernatorul BNM, Octavian Armașu declara că cel mai înalt nivel al inflație va fi atins în lunile octombrie – noiembrie – 34,7%.

„În trimestrul trei și patru al anului va fi vârful inflației. Este vorba de lunile octombrie și noiembrie după care inflația va merge pe un trend descendent. Important să nu apară șocuri noi. Alimentele și prețurile reglementate vor fi elementele care vor influența inflația. Deciziile de politică monetară au menirea să tempereze ritmul de creștere a prețurilor, dar nu și reducerea lor. Deciziile BNM sunt pentru a reduce inflația în orizontul de prognoză de 5% plus, minus 1,5%”, a punctat guvernatorul.

#record #alimente #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.