Se clatină jilțul lui Putin. Riscul să fie debarcat, tot mai mare cu fiecare săptămână de război în Ucraina

Riscul unei lovituri de stat organizată de FSB, serviciul secret al Rusiei, împotriva lui Vladimir Putin crește cu fiecare săptămână de război în Ucraina, potrivit unei surse de rang înalt (whistleblower) din serviciile de informații ruse, scrie The Guardian.

Haosul și nemulțumirea au pus stăpânire pe serviciile secrete din Rusia după invadarea ratată a Ucrainei.

Scrisori scrise de un analist anonim din serviciile și trimise lui Vladimir Osecikin, activist rus aflat în exil și fondator al organizației pentru drepturile omului Gulagu.net, au fost publicate online.

Președintele Vladimir Putin se confruntă cu riscul unei lovituri de stat chiar din interiorul cercului său de putere, potrivit sursei din serviciile serete ruse.

Potrivit The Guardian, Vladimir Osecikin a declarat pentru The Times că riscurile pe care și le asumă agenții secreți când dau astfel de informații este un semn al furiei lor crescânde față de Putin și al nemulțumirii față de efectele pe care sancțiunile le vor avea asupra agenților FSB, care nu vor mai putea „merge în vacanțe la vilele lor din Italia și nu-și vor mai putea duce copiii la Disneyland Paris”.

„Timp de 20 de ani, Putin a creat stabilitate în Rusia. Ofițeri FSB, polițiști, procurori – oameni din interiorul sistemului – au dus dus o viață bună. Dar acum tot s-a dus. Acești oameni și-au dat seama că războiul este o catastrofă pentru economie, pentru umanitate. Ei nu vor să se întoarcă la Uniunea Sovietică. Posibilitatea unei revolte a oamenilor din serviciile secrete crește cu fiecare săptămână, cu fiecare lună în care acest război continuă”, a declarat Vladimir Osecikin, care din 2015 trăiește în exil, în Franța.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lovitura de stat #Kremlin #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.