Se va adânci sărăcia din Europa de Est din cauza scumpirii energiei?

Gigantul ceh din domeniul energiei CEZ a anunţat că va majora preţurile la electricitate cu aproximativ o treime de anul viitor, anunţul companiei fiind urmat de veşti similare din partea altor furnizori, cum ar fi E.ON şi Nano Energies, scrie Czech Radio. PRE, care şi-a majorat deja preţurile la începutul acestui an, nu va introduce noi majorări.

Astfel, clienţii gigantului CEZ vor plăti în medie cu aproximativ o treime mai mult de la începutul anului viitor, deşi majorarea nu se va aplica în cazul consumatorilor care au încheiat un contract la preţuri fixe.

Anunţurile privitoare la majorările viitoare vin în condiţiile în care cehii reuşesc cu greu să-şi acopere cheltuielile de la o lună la alta. Vasta majoritate a cehilor se confruntă cu dificultăţi financiare, sugerează sondaje recente realizate pentru instituţii financiare din Cehia. Nu este vorba doar de persoane cu educaţie inferioară, ci şi de locuitorii unor oraşe mai mari.

În Ungaria, premierul Viktor Orban a arătat că guvernul său a fixat preţurile la utilităţi pentru gospodării în interesul familiilor şi pensionarilor, potrivit Hungary Today.
Deşi preţul electricităţii şi gazelor a crescut de două, până la trei ori în Europa în ultimele luni, gospodăriile ungare nu au asistat la creşteri ale facturilor lor la utilităţi, a arătat Orban.

Iar lucrurile vor rămâne neschimbate câtă vreme ţara este guvernată de un guvern care urmăreşte interesele naţionale, a subliniat acesta.

În Bulgaria, consiliul miniştrilor a adoptat un decret privind acordarea de asistenţă financiară suplimentară persoanelor care nu întrunesc condiţiile pentru asistenţă în domeniul energiei în cadrul actualului program de susţinere, a anunţat ministrul muncii Galab Donev, notează Novinite.
Obiectivul este de a creşte numărul persoanelor care au acces la susţinere în cadrul crizei energetice actuale. De susţinere vor beneficia persoanele care depăşesc cu până la 30 de leva minimul cerut pentru solicitarea asistenţei lunare, persoanele înregistrate la birourile de muncă de mai puţin de 6 luni şi cele cu grad de handicap de peste 50%, adulţii care trăiesc singuri, părinţii singuri cu copii de până la 3 ani, copii şi adulţi cu handicap.

Pentru noul program de susţinere a fost alocată o sumă de 15 milioane de leva (7,67 milioane de euro), banii urmând să meargă către 50.000 de persoane care au nevoie de susţinere.

#majorari #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².