Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.