Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) speră ca până la începutul anului viitor să dispună de toate deciziile politice pentru a emite euro digital şi apoi va avea nevoie de doi-trei ani pentru lansarea monedei, a declarat joi Piero Cipollone, membru în boardul executiv al BCE, în cadrul unei conferinţe, transmite Reuters, Agerpres.

Conform explicațiilor oferite de Banca Centrală Europeană, moneda euro digitală ar reprezenta un mijloc de plată electronic disponibil gratuit tuturor. Similar numerarului actual, ar putea să fie folosită oriunde în zona euro, fiind sigură și privată.

O monedă euro digitală ar reprezenta o formă digitală de numerar: un mijloc electronic de efectuare a plăților de mică valoare emis de Banca Centrală Europeană. Fiind o formă de bani publici, mone

BCE lucrează de ani de zile la o versiune digitală a euro, dar progresele au fost mai lente decât se estima, în special din cauza legislaţiei care nu a fost încă adoptată pentru a permite instituţiei să acţioneze.

Turbulenţele financiare de după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA au sporit urgenţa adoptării euro digital, în condiţiile în care Europa este dependentă de marile firme americane pentru majoritatea plăţilor digitale, o pot

Întrebat dacă Trump ar putea accelera procesul, Guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau, vorbind la acelaşi eveniment, a spus că a îmbunătăţit determinarea BCE.

O monedă euro digitală ar reprezenta o formă digitală de numerar, emisă de banca centrală și aflată la dispoziția tuturor persoanelor din zona euro.