Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania petrolieră rusă „Lukoil” va fi nevoită să vândă toate activele pe care le deține în Republica Moldova, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu acordat postului Radio Europa Liberă Moldova.

„Practic, nu au de ales. În caz contrar, tranzacțiile vor fi blocate”, a spus ministrul, care a răspuns la întrebarea dacă Lukoil ar putea refuza să-și vândă afacerile din Moldova.

Potrivit lui Junghietu, Guvernul Republicii Moldova nu este interesat să cumpere rețeaua de benzinării „Lukoil-Moldova”, însă va expropria complexul de alimentare cu combustibil al Aeroportului Internațional Chișinău, chiar dacă negocierile pentru achiziționarea acestuia nu au fost finalizate.

Ministrul a precizat că Lukoil nu opune rezistență procesului de transfer al activelor: „Nu am observat rezistență clară sau tergiversări intenționate. Compania cooperează pentru a finaliza procesul”, a spus Dorin Junghietu.

Decizia vine după ce Departamentul Trezoreriei SUA a inclus Lukoil, Rosneft și alte 34 de companii afiliate într-un nou pachet de sancțiuni. La Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că aceste sancțiuni nu vor afecta Rusia, care ar avea deja un „imunitate stabilă” față de restricțiile occidentale.

Inițial, după anunțul SUA, Guvernul Moldovei declarase că va cumpăra complexul de alimentare cu combustibil al aeroportului pentru a asigura funcționarea fără întreruperi a principalei porți aeriene a țării și a început negocieri privind prețul. Ulterior însă, autoritățile au renunțat la această opțiune, optând pentru preluarea prin expropriere.

Potrivit datelor oficiale, Lukoil deține aproximativ 110 din cele circa 570 de benzinării active din Republica Moldova. Compania „Lukoil-Moldova” este unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori angro de produse petroliere din țară, având un rol semnificativ pe piața carburanților.