Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.