Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2024 a consemnat o stagnare economică aproape totală în Republica Moldova, cu o creștere reală a PIB-ului de doar 0,1%, arată o analiză realizată de centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experților, această evoluție confirmă o tendință îngrijorătoare începută în urmă cu un deceniu: erodarea constantă a potențialului de creștere economică, constată Expert-Grup.

Dacă între 2004–2013 economia Moldovei creștea în medie cu 4,6% anual, în perioada 2014–2023 ritmul s-a redus dramatic la doar 2,2%. În 2024, chiar și dacă excludem impactul secetei severe asupra sectorului agricol, creșterea economică nu ar fi depășit 1,5%, semn că problemele sunt structurale, nu conjuncturale.

Trei cauze-cheie ale stagnării economice vizează, conform Expert- Grup, declinul demografic și emigrarea forței de muncă apte de muncă, deficitul de investiții – atât publice, cât și private, guvernanța slabă, care subminează eficiența programelor publice și absorbția fondurilor de investiții.

Economiștii susțin cî e ne voie de un nou model economic. Potrivit Expert-Grup, Moldova trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe forță de muncă ieftină – care a generat dezechilibre economice, venituri mici și vulnerabilități majore – și să adopte un nou model economic, axat pe valoare adăugată înaltă și productivitate crescută.

Economiștii au propus cinci obiective strategice. Este vorba eficientizarea suportului pentru antreprenori, prin prioritizarea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată mare, dezvoltarea pieței de capital, pentru stimularea investițiilor private, reducerea deficitului comercial, prin susținerea exportatorilor și modernizarea infrastructurii calității, creșterea volumului și eficienței investițiilor publice, inclusiv prin proiecte mature și guvernanță eficientă și creșterea mobilității și calificării forței de muncă, prin formare profesională și politici de sprijin pentru părinți și îngrijitori.