Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confiscarea activelor rusești înghețate s-a transformat într-un test major de unitate și voință politică, pe care Europa nu a reușit să îl depășească, notează Bloomberg într-o analiză semnată de comentatorul Mark Champion.

Potrivit sursei citate, pentru a decide cum va continua Uniunea Europeană finanțarea Ucraina, nu a mai fost nevoie nici măcar de cele „trei reprize suplimentare” ale maratonului de negocieri din cadrul recentului summit european. Disputa s-a blocat rapid în jurul utilizării celor aproximativ 200 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate.

În acest dosar, Germania și Comisia Europeană au pierdut confruntarea politică în fața Belgia, statul care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești blocate, prin intermediul infrastructurii financiare.

Cancelarul german Friedrich Merz ar fi putut, teoretic, să forțeze adoptarea unei decizii prin vot cu majoritate calificată, trecând peste obiecțiile Belgiei și ale aliaților săi naționali și comerciali mai puțin vizibili. Totuși, un asemenea pas ar fi implicat riscul real de a diviza profund Uniunea Europeană.

Nici Friedrich Merz, nici președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, nu au fost dispuși să își asume un asemenea risc, subliniază analistul Mark Champion.

Concluzia Bloomberg este că, în pofida presiunilor financiare tot mai mari legate de sprijinul pentru Ucraina, Europa a preferat să evite o confruntare internă majoră, chiar dacă acest lucru înseamnă amânarea unei decizii decisive privind confiscarea activelor rusești.