Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republicii Moldova urmează să aprobe proiectul de hotărâre cu privire la achitarea din bugetul de stat pentru anul 2026 a cotizațiilor de membru față de organizațiile internaționale. Documentul, elaborat de Ministerul Finanțelor, prevede alocarea unei sume totale de 56,4 milioane de lei, bani care vor fi direcționați către 56 de organizații internaționale și regionale, în baza angajamentelor asumate de statul moldovean prin tratate și acorduri ratificate

Lista este structurată în două categorii distincte. Pentru patru organizații parlamentare internaționale sunt prevăzute alocații în valoare de 1,8 milioane de lei, în timp ce pentru 52 de organizații internaționale și regionale sunt planificate 54,6 milioane de lei, adică aproape 97% din suma totală prevăzută pentru 2026

Cele mai mari cotizații urmează să fie achitate către Consiliul Europei, unde contribuția totală, inclusiv cele voluntare, ajunge la 10,68 milioane de lei. O sumă de 5,41 milioane de lei este destinată Organizația Națiunilor Unite, iar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare va primi aproape 4,93 milioane de lei. Printre contribuțiile mari se mai numără cele către Comisia Dunării, în valoare de 3,56 milioane de lei, Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM, cu peste 2,22 milioane de lei, precum și Organizația Internațională a Francofoniei, care va beneficia de 2,04 milioane de lei

Pe listă se mai regăsesc contribuții către Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Organizația Mondială a Comerțului, Organizația Mondială a Sănătății, Curtea Penală Internațională, Agenția Internațională pentru Energia Atomică, INTERPOL, Tratatul Comunității Energetice, precum și către structuri internaționale din domeniul poștal, telecomunicații, aviație civilă, standardizare și transport feroviar

Nota de fundamentare arată că alocațiile pentru 2026 sunt cu aproximativ 4,4% mai mari față de cele aprobate pentru anul 2025, creșterea fiind determinată de majorarea cotizațiilor în cadrul unor organizații internaționale și de fluctuațiile cursului valutar. În același timp, numărul total al organizațiilor finanțate se reduce cu trei față de anul precedent, ceea ce a permis economii parțiale redirecționate pentru acoperirea creșterilor de costuri.