Seceta a uscat producția de vin Republica Moldova

Vremea nefavorabila din intreaga lume va determina probabil ca productia mondiala de vin sa scada anul acesta la cel mai redus nivel din ultimele sase decenii, conform datelor colectate de Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului (OIV).

Per total, producţia globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puţin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

Creşteri de volume au mai înregistrat, pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, plus 8%) şi Germania (9 milioane hl, plus 1%).

Din cauza condiţiilor climatice, a secetei şi bolilor din vie, producţia de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă şi în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (minus 50%), Croaţia (minus 46%), Spania (minus 19%), Italia (minus 13%).

În Georgia, producția de vin în 2023 este estimată la să fie de 1,5 mln hectolistri de vin, o scădere de 28% față de volumul din 2022, și cu 19% sub media pe cinci ani. Aceasta relativ volumul scăzut se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile precum ploi abundente, grindină și vânturi intense, care a afectat grav regiunile viticole estice ale țară. În mod similar, se așteaptă ca Moldova să producă 1,3 mln hectolitri de vin în 2023, o scădere de 10% cu respect până în 2022.

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acurateţe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate ţările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult: Uruguay şi Argentina au produs cu 29% mai puţin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că autoritățile analizează posibilitatea transformării datoriilor fermierilor în obligațiuni de stat, subiect discutat deja atât cu reprezentanții sectorului agricol, cât și la nivel parlamentar.

Potrivit ministrului, tema a fost abordată inițial în cadrul unor discuții organizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, la care au participat fermieri și alți actori din domeniu. Ulterior, subiectul a fost discutat și în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul comisiilor de specialitate.

„Cred că a fost o discuție foarte bună, una incipientă. Acum urmează ca colegii noștri să facă analizele necesare, calculele și evaluările detaliate pe tipuri de instrumente”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a subliniat că orice soluție aleasă va avea implicații directe asupra cadrului legal și bugetar, inclusiv asupra Legii bugetului de stat. În cazul în care aceste angajamente vor fi tratate drept datorie publică, ele vor trebui reflectate corespunzător în datoria sectorului public.

„Aici trebuie să fim foarte atenți. Nu înseamnă că trebuie să ne oprim sau să renunțăm, dar trebuie să o facem planificat, prudent și într-un mod maximal responsabil. Mergem în direcția aceasta, dar cu multă grijă”, a precizat ministrul Finanțelor.

Potrivit lui Andrian Gavriliță, în următoarele una-două luni ar urma să existe mai multă claritate privind mecanismul concret – fie că va fi vorba despre obligațiuni de stat, fie despre alte tipuri de garanții financiare. Soluția identificată ar putea fi luată în calcul inclusiv la următoarea rectificare bugetară, dacă se va decide includerea acestor angajamente în datoria publică.

Autoritățile susțin că obiectivul este găsirea unei soluții care să sprijine fermierii afectați de dificultăți financiare, fără a crea riscuri majore pentru stabilitatea finanțelor publice.