Secrete sulfuroase la Vatican. O comoară cu origine necunoscută și o suspiciune de furt de tezaur

În plin scandal legat de un posibil complot contra Papei Francisc, după ce o acuzație similară a circulat și cu privire la recent decedatul Papă Benedict, Vaticanul este pe cale de a se confrunta cu alte probleme. O comoară despre care nu se știe cum a fost adunată și o suspiciune de furt de tezaur arheologic.

Don Michele Basso a fost canonic (membru senior al clerului) Basilicii Sfântul Petru din Roma, dar și un mare colecționar de artă. A adunat un număr impresionant de sculpturi, artefacte arheologice și picturi, toate închise în 30 de lăzi ignifugate. Ce nu știe nimeni este din ce bani a cumpărat clericul toate aceste obiecte prețioase.

Monseniorul Michele Basso a fost găsit mort în apartamentul său, după Sărbători. Trupul neînsuflețit era întins pe pat, în pijama, cu picioarele atârnând și, la prima vedere, părea că intenționase să se ridice. Michele Basso a murit subit, în apartamentul său de lângă bazilica Vaticanului, suferind, probabil, un infarct.

Ieșirea din scenă a acestui colecționar, care duce cu el în mormânt misterele asociate unui incredibil și fabulos tezaur de lucrări de artă, lasă în urmă o poveste fără final. Vasta colecție, care conţine aproximativ șaptezeci de picturi, sculpturi și alte obiecte prețioase, în mare parte pe teme religioase, nu a fost niciodată evaluată, pentru a i se cunoaște exact valoarea.

Fabuloasa colecție Basso, ambalată și securizată în treizeci de lăzi rezistente la foc, conține încă o enigmă, unii ar zice nedemnă de un cleric. Cel mai interesant obiect este faimosului Crater Euphronios (craterul este un tip de vas antic, de ceramică sau teracotă). Monseniorul spune că exemplarul său este o copie datând de la sfârșitul secolului XIX.

Originalul etrusc era păstrat în Muzeul Villa Giulia, din 2008, după ce a fost descoperit în urma unor excavări ilegale, în 1971, exportat în SUA și cumpărat de New York Metropolitan, devenind subiectul unui conflict diplomatic SUA-Italia. Dar aici apare o altă problemă, anume dacă adevăratul vas a fost găsit abia în 1971, cum este posibil ca la Vatican să existe o copie realizată la sfârșitul secolului XIX? Așa că mulți au speculat că exemplarul aflat în posesia canonicului de la St. Pietro e, de fapt, originalul.

Don Michele Basso, despre colecția sa extrem de valoroasă

În urmă cu doi ani, Papa Francisc a cerut să fie înceapută o inspecție internă a managementului de la Fabbrica di San Pietro (o instituție a Bisericii Romano-Catolice responsabilă de conservarea și întreținerea Bazilicii Sf. Petru).

Întrebat despre obiectele din colecția sa, Don Michele Basso a declarat, pentru Il Messaggero: „Am donat totul către Fabbrica di San Pietro. Acum nu mai sunt eu proprietarul. Nu mai știu nimic despre asta”.

La întrebarea cum a reuşit să adune această comoară, Monseniorul a răspuns: „E ca și când ai avea foarte mulţi pantofi în dulap. Unele au fost cumpărate, altele au fost dăruite”, potrivit Cruxnow.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vatican #secrete #comoara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.