Secretul ascuns de deputați: Milioane de lei cheltuiți pentru transport, protocol și promovare

În perioada august 2022 – iunie 2023, deputații au avut cheltuieli de milioane de lei. Cei mai mulți bani s-au dus pe pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare, constată un raport Promo-Lex.

În cadrul remunerației lunare a deputaților sunt incluse două categorii de plăți: salariul de bază și compensațiile neimpozabile, care acoperă diverse aspecte legate de activitatea lor parlamentară. Cu toate acestea, sursele arată că există un anumit nivel de ambiguitate în ceea ce privește achitarea acestor compensații.

Deputații beneficiază de trei tipuri de compensații neimpozabile, care au rămas neschimbate:

Indemnizația lunară neimpozabilă pentru transport (6.500 lei/lunar).
Indemnizația lunară neimpozabilă pentru închirierea spațiului locativ (între 3.300 și 6.600 lei/lunar).
Compensația lunară neimpozabilă pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare (plafon maxim – 13.000 lei/lunar).

Potrivit datelor furnizate de Parlament, în perioada august 2022 – iunie 2023, cheltuielile totale alocate pentru aceste compensații au totalizat aproximativ 19 milioane de lei.

Dintre aceste sume, cea mai mare parte, în valoare de 12,6 milioane de lei, a fost alocată pentru cheltuielile legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuielile protocolare și de promovare. Aceste compensații se bazează pe declarațiile pe proprie răspundere depuse de fiecare deputat la Secretariatul Parlamentului, în care sunt specificate sumele solicitate, limitate la plafonul maxim de 13.000 lei/lunar. Cu toate că majoritatea deputaților au beneficiat de suma maximă, transparența și justificarea acestor plăți rămân discutabile, întrucât singurul document justificativ este declarația pe proprie răspundere a fiecărui deputat.

În ceea ce privește cheltuielile totale pentru transport în perioada monitorizată, acestea au însumat 5,5 milioane de lei. În absența unui act normativ care să reglementeze deplasările în teritoriu ale deputaților, a fost dificil de verificat transparența și justificarea cheltuielilor pentru transport.

Cheltuielile totale pentru închirierea spațiului locativ au fost mai mici, ajungând la 818 mii de lei în perioada august 2022 – iunie 2023. Un număr de 20 de deputați au beneficiat de astfel de compensații, în timp ce 17 deputați au avut acces la apartamente de serviciu furnizate de Parlament în blocul locativ al acestuia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indemnizatii #deputati #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.