Șeful companiei care gestionează conducta Iași – Chișinău a ridicat un salariu de 320 mii de euro

Compania cu capital majoritar de stat Transgaz, un monopol fără concurență pe piața transportului de gaze din România, a făcut public raportul de remunerare pentru anul 2021. Potrivit documentului oficial, directorul general al companiei, Ion Sterian, a câștigat anul trecut suma netă de 1.650.579 lei românești echivalentul a 323,5 mii de euro.

De remarcat că Transgaz, la care guvernul – prin Secretariatul General – este acționar cu 58,5%, deține monopolul transportului de gaze, al construcției și întreținerii sistemului intern de transport al gazelor naturale. Compania are o marjă limitată de decizie economică, dat fiind că tarifele pentru transportul gazelor sunt stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit legislației în vigoare.

Ion Sterian (61 de ani), directorul general al companiei-monopol, avea în conturi în luna mai 2021, data ultimei declarații de avere, următoarele sume: circa 3,1 milioane de lei, 71.000 euro și 117.000 dolari.

De remarcat că Ion Sterian a fost angajat exclusiv la instituții și companii controlate de stat în toată cariera sa profesională. Astfel, el a lucrat la Transgaz în diferite poziții de conducere din 2013. Anterior a fost director executiv al direcției tehnice la Patrimoniul de stat (RAAPPS), subsecretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Turismului (2010), director coordonator la RAAPPS, director la direcția de patrimoniu a Primăriei Sector 1 – Direcția de protecția copilului (2009), director RAAPPS (2006-2009), director executiv la direcția tehnică a Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Brăila (2005-2006), director de zonă la compania cu capital de stat Petrotrans Ploiești (1992-2004), șef de zonă Peco Ploiești (1985 – 1992) și adjunct șef de secție la schela de extracție Brăila (1983 – 1985).

Transgaz SA este asociat unic la Eurotransgaz din Republica Moldova, companie înfiinţată în 2017 pentru a participa la procedura de privatizare a Intreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz. Din anul 2018, urmare a achiziţionării Vestmoldtransgaz din Moldova de catre Eurotransgaz.

#conductă #salariu #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.