Șeful companiei OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma ChatGPT, a fost demis

18 Nov. 2023, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2023, 09:12 // Actual //  bani.md

Sam Altman a fost demis cu efect imediat din funcţia de director general al OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma de inteligenţă artificială generativă ChatGPT, după ce consiliul de administraţie i-a reproşat că nu a fost întotdeauna “direct” cu acesta, relatează AFP.

“Plecarea domnului Altman vine în urma unui proces de analiză deliberativă a consiliului, care a ajuns la concluzia că acesta nu a fost întotdeauna direct în comunicarea sa cu consiliul, împiedicându-i capacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile”, se arată într-un comunicat, în care se subliniază că forul nu mai are “încredere în capacitatea sa de a conduce OpenAI”.

Mira Murati, directorul tehnic al OpenAI, a fost desemnată să conducă interimar compania până la finalizarea procesului actual de găsire a unui succesor permanent. Ea lucrează în cadrul companiei de cinci ani.

“OpenAI a fost structurat în mod intenţionat pentru a avansa misiunea noastră: să ne asigurăm că inteligenţa artificială aduce beneficii întregii umanităţi. Consiliul de administraţie rămâne pe deplin angajat în slujba acestei misiuni”, a spus el.

“Suntem recunoscători pentru numeroasele contribuţii ale lui Sam la crearea şi creşterea OpenAI. În acelaşi timp, credem că este nevoie de o nouă guvernanţă pentru a merge mai departe”, a continuat el.

Sam Altman, în vârstă de 38 de ani, a reacţionat pe reţeaua X (fostul Twitter): “M-am bucurat de timpul petrecut la OpenAI. A fost transformator pentru mine personal şi, sperăm, pentru lume”.

Ca răspuns la demiterea lui Altman, preşedintele consiliului de administraţie, Greg Brockman – cofondator al companiei – şi-a anunţat demisia pe X, deşi Microsoft dăduse asigurări anterior că acesta se retrage, dar va rămâne membru al personalului.

Înfiinţată la sfârşitul anului 2015, OpenAI a putut conta încă de la început pe sprijinul financiar al unor colaboratori de prestigiu, printre care se numără co-fondatorul LinkedIn Reid Hoffman, investitorul Peter Thiel, precum şi Elon Musk.

Compania este finanţată de Microsoft, care a investit câteva miliarde de dolari în ea şi a integrat tehnologia în propriile produse, cum ar fi motorul de căutare Bing.

Într-un comunicat, gigantul IT a reacţionat la vestea plecării executivului: “Avem un parteneriat pe termen lung cu OpenAi, iar Microsoft îşi menţine angajamentul faţă de Mira şi echipele sale, în timp ce aducem utilizatorilor o nouă eră a inteligenţei artificiale”.

“Altman concediat din funcţia de şef al OpenAI, un şoc, dar, în cele din urmă, Microsoft va avea pur şi simplu mai mult control asupra situaţiei, având în vedere participaţia sa” în capitalul companiei, a postat analistul Wedbush Dan Ives pe X.

El “a fost crucial în ghidarea platformei până unde se află, dar faptul că nu mai este acolo creează puţine îngrijorări pentru viitor”, a adăugat el. “În urmă cu un an ar fi fost diferit.”

De când prima versiune a ChatGPT a intrat în funcţiune, la 30 noiembrie 2022, milioane de oameni au folosit-o pentru a scrie mesaje, a cere o reţetă sau a inventa o poveste pe care să o spună copiilor lor – pe care robotul conversaţional le-o poate citi apoi.

Lansarea ChatGPT a dat startul unei curse în domeniul inteligenţei artificiale, care a pus faţă în faţă giganţi precum Amazon, Google, Microsoft şi Meta.

Considerată pe scară largă drept o revoluţie comparabilă cu apariţia internetului, inteligenţa artificială generativă permite producerea de texte, linii de cod, imagini şi sunete pe baza unei simple interogări în limbajul cotidian.

În ciuda succesului lor, ChatGPT şi alte interfeţe de acest tip generează, de asemenea, îngrijorări majore cu privire la pericolele pentru democraţie (dezinformare masivă) sau pentru ocuparea forţei de muncă (meserii înlocuite), în special.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Mart. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mart. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate  atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!