Șeful companiei OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma ChatGPT, a fost demis

18 Nov. 2023, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2023, 09:12 // Actual //  bani.md

Sam Altman a fost demis cu efect imediat din funcţia de director general al OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma de inteligenţă artificială generativă ChatGPT, după ce consiliul de administraţie i-a reproşat că nu a fost întotdeauna “direct” cu acesta, relatează AFP.

“Plecarea domnului Altman vine în urma unui proces de analiză deliberativă a consiliului, care a ajuns la concluzia că acesta nu a fost întotdeauna direct în comunicarea sa cu consiliul, împiedicându-i capacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile”, se arată într-un comunicat, în care se subliniază că forul nu mai are “încredere în capacitatea sa de a conduce OpenAI”.

Mira Murati, directorul tehnic al OpenAI, a fost desemnată să conducă interimar compania până la finalizarea procesului actual de găsire a unui succesor permanent. Ea lucrează în cadrul companiei de cinci ani.

“OpenAI a fost structurat în mod intenţionat pentru a avansa misiunea noastră: să ne asigurăm că inteligenţa artificială aduce beneficii întregii umanităţi. Consiliul de administraţie rămâne pe deplin angajat în slujba acestei misiuni”, a spus el.

“Suntem recunoscători pentru numeroasele contribuţii ale lui Sam la crearea şi creşterea OpenAI. În acelaşi timp, credem că este nevoie de o nouă guvernanţă pentru a merge mai departe”, a continuat el.

Sam Altman, în vârstă de 38 de ani, a reacţionat pe reţeaua X (fostul Twitter): “M-am bucurat de timpul petrecut la OpenAI. A fost transformator pentru mine personal şi, sperăm, pentru lume”.

Ca răspuns la demiterea lui Altman, preşedintele consiliului de administraţie, Greg Brockman – cofondator al companiei – şi-a anunţat demisia pe X, deşi Microsoft dăduse asigurări anterior că acesta se retrage, dar va rămâne membru al personalului.

Înfiinţată la sfârşitul anului 2015, OpenAI a putut conta încă de la început pe sprijinul financiar al unor colaboratori de prestigiu, printre care se numără co-fondatorul LinkedIn Reid Hoffman, investitorul Peter Thiel, precum şi Elon Musk.

Compania este finanţată de Microsoft, care a investit câteva miliarde de dolari în ea şi a integrat tehnologia în propriile produse, cum ar fi motorul de căutare Bing.

Într-un comunicat, gigantul IT a reacţionat la vestea plecării executivului: “Avem un parteneriat pe termen lung cu OpenAi, iar Microsoft îşi menţine angajamentul faţă de Mira şi echipele sale, în timp ce aducem utilizatorilor o nouă eră a inteligenţei artificiale”.

“Altman concediat din funcţia de şef al OpenAI, un şoc, dar, în cele din urmă, Microsoft va avea pur şi simplu mai mult control asupra situaţiei, având în vedere participaţia sa” în capitalul companiei, a postat analistul Wedbush Dan Ives pe X.

El “a fost crucial în ghidarea platformei până unde se află, dar faptul că nu mai este acolo creează puţine îngrijorări pentru viitor”, a adăugat el. “În urmă cu un an ar fi fost diferit.”

De când prima versiune a ChatGPT a intrat în funcţiune, la 30 noiembrie 2022, milioane de oameni au folosit-o pentru a scrie mesaje, a cere o reţetă sau a inventa o poveste pe care să o spună copiilor lor – pe care robotul conversaţional le-o poate citi apoi.

Lansarea ChatGPT a dat startul unei curse în domeniul inteligenţei artificiale, care a pus faţă în faţă giganţi precum Amazon, Google, Microsoft şi Meta.

Considerată pe scară largă drept o revoluţie comparabilă cu apariţia internetului, inteligenţa artificială generativă permite producerea de texte, linii de cod, imagini şi sunete pe baza unei simple interogări în limbajul cotidian.

În ciuda succesului lor, ChatGPT şi alte interfeţe de acest tip generează, de asemenea, îngrijorări majore cu privire la pericolele pentru democraţie (dezinformare masivă) sau pentru ocuparea forţei de muncă (meserii înlocuite), în special.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII