Șeful companiei OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma ChatGPT, a fost demis

18 Nov. 2023, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2023, 09:12 // Actual //  bani.md

Sam Altman a fost demis cu efect imediat din funcţia de director general al OpenAI, care a lansat în urmă cu un an platforma de inteligenţă artificială generativă ChatGPT, după ce consiliul de administraţie i-a reproşat că nu a fost întotdeauna “direct” cu acesta, relatează AFP.

“Plecarea domnului Altman vine în urma unui proces de analiză deliberativă a consiliului, care a ajuns la concluzia că acesta nu a fost întotdeauna direct în comunicarea sa cu consiliul, împiedicându-i capacitatea de a-şi îndeplini responsabilităţile”, se arată într-un comunicat, în care se subliniază că forul nu mai are “încredere în capacitatea sa de a conduce OpenAI”.

Mira Murati, directorul tehnic al OpenAI, a fost desemnată să conducă interimar compania până la finalizarea procesului actual de găsire a unui succesor permanent. Ea lucrează în cadrul companiei de cinci ani.

“OpenAI a fost structurat în mod intenţionat pentru a avansa misiunea noastră: să ne asigurăm că inteligenţa artificială aduce beneficii întregii umanităţi. Consiliul de administraţie rămâne pe deplin angajat în slujba acestei misiuni”, a spus el.

“Suntem recunoscători pentru numeroasele contribuţii ale lui Sam la crearea şi creşterea OpenAI. În acelaşi timp, credem că este nevoie de o nouă guvernanţă pentru a merge mai departe”, a continuat el.

Sam Altman, în vârstă de 38 de ani, a reacţionat pe reţeaua X (fostul Twitter): “M-am bucurat de timpul petrecut la OpenAI. A fost transformator pentru mine personal şi, sperăm, pentru lume”.

Ca răspuns la demiterea lui Altman, preşedintele consiliului de administraţie, Greg Brockman – cofondator al companiei – şi-a anunţat demisia pe X, deşi Microsoft dăduse asigurări anterior că acesta se retrage, dar va rămâne membru al personalului.

Înfiinţată la sfârşitul anului 2015, OpenAI a putut conta încă de la început pe sprijinul financiar al unor colaboratori de prestigiu, printre care se numără co-fondatorul LinkedIn Reid Hoffman, investitorul Peter Thiel, precum şi Elon Musk.

Compania este finanţată de Microsoft, care a investit câteva miliarde de dolari în ea şi a integrat tehnologia în propriile produse, cum ar fi motorul de căutare Bing.

Într-un comunicat, gigantul IT a reacţionat la vestea plecării executivului: “Avem un parteneriat pe termen lung cu OpenAi, iar Microsoft îşi menţine angajamentul faţă de Mira şi echipele sale, în timp ce aducem utilizatorilor o nouă eră a inteligenţei artificiale”.

“Altman concediat din funcţia de şef al OpenAI, un şoc, dar, în cele din urmă, Microsoft va avea pur şi simplu mai mult control asupra situaţiei, având în vedere participaţia sa” în capitalul companiei, a postat analistul Wedbush Dan Ives pe X.

El “a fost crucial în ghidarea platformei până unde se află, dar faptul că nu mai este acolo creează puţine îngrijorări pentru viitor”, a adăugat el. “În urmă cu un an ar fi fost diferit.”

De când prima versiune a ChatGPT a intrat în funcţiune, la 30 noiembrie 2022, milioane de oameni au folosit-o pentru a scrie mesaje, a cere o reţetă sau a inventa o poveste pe care să o spună copiilor lor – pe care robotul conversaţional le-o poate citi apoi.

Lansarea ChatGPT a dat startul unei curse în domeniul inteligenţei artificiale, care a pus faţă în faţă giganţi precum Amazon, Google, Microsoft şi Meta.

Considerată pe scară largă drept o revoluţie comparabilă cu apariţia internetului, inteligenţa artificială generativă permite producerea de texte, linii de cod, imagini şi sunete pe baza unei simple interogări în limbajul cotidian.

În ciuda succesului lor, ChatGPT şi alte interfeţe de acest tip generează, de asemenea, îngrijorări majore cu privire la pericolele pentru democraţie (dezinformare masivă) sau pentru ocuparea forţei de muncă (meserii înlocuite), în special.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!