Semnal mare de alarmă peste Prut: Cursul valutar a crescut brusc vineri, depășind 5 lei pentru un euro

Cursul valutar a a crescut vineri la închiderea şedinţei interbancare, depăşind 5 lei/euro, atât pe cotaţia de cumpărare, cât şi pe cea de vânzare.

De o săptămână, cursul valutar creşte pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari a investitorilor străini de portofoliu, care încep să iasă de pe piaţa titlurilor de stat.

Acum o săptămână, primul semnal de ieşire a fost dat de scăderea dobânzii de referinţă din Polonia de la 6,75% la 6%, ceea ce a declanşat exodul de pe toate pieţele din regiune.
Al doilea pas a fost creşterea dobânzii de referinţă în zona euro la 4%, ceea ce accelerează fuga investitorilor din pieţele emergente.

În cazul României, diferenţialul de dobândă dintre piaţa titlurilor de stat locală şi piaţa titlurilor de stat din Europa, nu mai este atât de mare încât pentru unii investitori să se justifice riscul asumat.

Ieşirea investitorilor este susţinută şi de incertitudinea pachetului fiscal pe care tot îl anunţă guvernul Ciolacu şi care are un impact în necesarul de finanţare al României şi implicit pe piaţa titlurilor de stat.
La finalul şedinţei interbancare de vineri, cotaţiile erau de 5,0612/5,0682 lei/euro, după ce dimineaţă piaţa a deschis la 4,9760 lei/euro.

Acum mai bine de o lună, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat public că dacă guvernul nu va face corecţiile bugetare necesare, pieţele financiare vor corecta acest lucru.

BNR a reuşit să ţină stabil cursul valutar, în ciuda tuturor crizelor – pandemie, războiul din Ucraina, inflaţie, pentru că România a beneficiat de intrări masive de bani europeni şi de miliardele de euro ale investitorilor străini de portofoliu care au cumpărat titluri de stat româneşti care aveau dobânzi mai mari decât dobânzile titlurilor de stat europene sau americane.

De altfel, investitorii străini, prin achiziţiile de titluri de stat româneşti în lei, au ajuns să deţină 25% din totalul datoriei publice a României.

Pe piaţa caselor de schimb, cotaţiile au urcat vineri seara la 4,99 lei/euro.
Vom vedea luni cum se va deschide piaţa interbancară şi cum va reacţiona Banca Naţională.

La BNR, cursul stabilit vineri a fost de 4,9690 lei/euro, dar asta înainte de creşterea bruscă de la finalul zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere #leu #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.