Semnal mare de alarmă peste Prut: Cursul valutar a crescut brusc vineri, depășind 5 lei pentru un euro

Cursul valutar a a crescut vineri la închiderea şedinţei interbancare, depăşind 5 lei/euro, atât pe cotaţia de cumpărare, cât şi pe cea de vânzare.

De o săptămână, cursul valutar creşte pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari a investitorilor străini de portofoliu, care încep să iasă de pe piaţa titlurilor de stat.

Acum o săptămână, primul semnal de ieşire a fost dat de scăderea dobânzii de referinţă din Polonia de la 6,75% la 6%, ceea ce a declanşat exodul de pe toate pieţele din regiune.
Al doilea pas a fost creşterea dobânzii de referinţă în zona euro la 4%, ceea ce accelerează fuga investitorilor din pieţele emergente.

În cazul României, diferenţialul de dobândă dintre piaţa titlurilor de stat locală şi piaţa titlurilor de stat din Europa, nu mai este atât de mare încât pentru unii investitori să se justifice riscul asumat.

Ieşirea investitorilor este susţinută şi de incertitudinea pachetului fiscal pe care tot îl anunţă guvernul Ciolacu şi care are un impact în necesarul de finanţare al României şi implicit pe piaţa titlurilor de stat.
La finalul şedinţei interbancare de vineri, cotaţiile erau de 5,0612/5,0682 lei/euro, după ce dimineaţă piaţa a deschis la 4,9760 lei/euro.

Acum mai bine de o lună, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat public că dacă guvernul nu va face corecţiile bugetare necesare, pieţele financiare vor corecta acest lucru.

BNR a reuşit să ţină stabil cursul valutar, în ciuda tuturor crizelor – pandemie, războiul din Ucraina, inflaţie, pentru că România a beneficiat de intrări masive de bani europeni şi de miliardele de euro ale investitorilor străini de portofoliu care au cumpărat titluri de stat româneşti care aveau dobânzi mai mari decât dobânzile titlurilor de stat europene sau americane.

De altfel, investitorii străini, prin achiziţiile de titluri de stat româneşti în lei, au ajuns să deţină 25% din totalul datoriei publice a României.

Pe piaţa caselor de schimb, cotaţiile au urcat vineri seara la 4,99 lei/euro.
Vom vedea luni cum se va deschide piaţa interbancară şi cum va reacţiona Banca Naţională.

La BNR, cursul stabilit vineri a fost de 4,9690 lei/euro, dar asta înainte de creşterea bruscă de la finalul zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere #leu #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.