Semnal mare de alarmă peste Prut: Cursul valutar a crescut brusc vineri, depășind 5 lei pentru un euro

Cursul valutar a a crescut vineri la închiderea şedinţei interbancare, depăşind 5 lei/euro, atât pe cotaţia de cumpărare, cât şi pe cea de vânzare.

De o săptămână, cursul valutar creşte pe fondul tensiunilor din ce în ce mai mari a investitorilor străini de portofoliu, care încep să iasă de pe piaţa titlurilor de stat.

Acum o săptămână, primul semnal de ieşire a fost dat de scăderea dobânzii de referinţă din Polonia de la 6,75% la 6%, ceea ce a declanşat exodul de pe toate pieţele din regiune.
Al doilea pas a fost creşterea dobânzii de referinţă în zona euro la 4%, ceea ce accelerează fuga investitorilor din pieţele emergente.

În cazul României, diferenţialul de dobândă dintre piaţa titlurilor de stat locală şi piaţa titlurilor de stat din Europa, nu mai este atât de mare încât pentru unii investitori să se justifice riscul asumat.

Ieşirea investitorilor este susţinută şi de incertitudinea pachetului fiscal pe care tot îl anunţă guvernul Ciolacu şi care are un impact în necesarul de finanţare al României şi implicit pe piaţa titlurilor de stat.
La finalul şedinţei interbancare de vineri, cotaţiile erau de 5,0612/5,0682 lei/euro, după ce dimineaţă piaţa a deschis la 4,9760 lei/euro.

Acum mai bine de o lună, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a avertizat public că dacă guvernul nu va face corecţiile bugetare necesare, pieţele financiare vor corecta acest lucru.

BNR a reuşit să ţină stabil cursul valutar, în ciuda tuturor crizelor – pandemie, războiul din Ucraina, inflaţie, pentru că România a beneficiat de intrări masive de bani europeni şi de miliardele de euro ale investitorilor străini de portofoliu care au cumpărat titluri de stat româneşti care aveau dobânzi mai mari decât dobânzile titlurilor de stat europene sau americane.

De altfel, investitorii străini, prin achiziţiile de titluri de stat româneşti în lei, au ajuns să deţină 25% din totalul datoriei publice a României.

Pe piaţa caselor de schimb, cotaţiile au urcat vineri seara la 4,99 lei/euro.
Vom vedea luni cum se va deschide piaţa interbancară şi cum va reacţiona Banca Naţională.

La BNR, cursul stabilit vineri a fost de 4,9690 lei/euro, dar asta înainte de creşterea bruscă de la finalul zilei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#depreciere #leu #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.