Separatiștii scrâșnesc din dinți că nu pot fura gaz! Chișinăul poate închide robinetul în orice moment

Chiar dacă o parte din țevile care transportă gazele naturale în R. Moldova trec prin regiunea transnistreană, un eventual consum direct din ele este practic imposibil.

Așa-zisul ministru al economiei, Serghei Obolonik, citat europaliberă.org, a explicat recent, într-o conferință de presă, că Transnistria nu poate lua singură gaze din țeavă pentru că nu este parte a contractului cu Gazprom.

„Beneficiarul final este Moldovagaz. Cât ne livrează, atâta putem lua. Înainte era și tranzit, acum tranzit în țeavă nu este. Prin teritoriul nostru intră gaz pentru centrul și sudul Transnistriei și intră în acel volum care este prevăzut în contract. Camenca și Râbnița primesc gaze prin R. Moldova”, a spus el.

Vladimir Iastrebceak, fost negociator-șef din partea Tiraspolului, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că regiunea transnistreană nu preia samavolnic gaze și din alte motive, deși această opțiune există. „Unul dintre acestea este că, în asemenea situație, Moldovagaz ar putea ieși din tranzacție, adică să refuze livrările Gazpromului, iar Ucraina – tranzitarea gazului”, a precizat Iastrebceak.

„Moldovagaz nu va avea alt instrument să oprească o eventuală extragere nesancționată de gaze de către Transnistria decât să rezilieze contractul cu Gazprom, ceea ce ar însemna un colaps pentru regiunea transnistreană”, a confirmat, într-un comentariu pentru Europa Liberă, și expertul în energetică Sergiu Tofilat.

#gaz #tiraspol #livrare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.